Tobit
14:1 Allora Tobit hà finitu di lodare à Diu.
14:2 È ch'ellu avia ottu è cinquanta anni, quand'ellu perse a vista, chì era
li restituì dopu à ottu anni;
u timore di u Signore Diu, è u lode.
14:3 È quandu era assai vechja, chjamò u so figliolu, è i figlioli di u so figliolu.
è li disse : Figliolu mio, pigliate i vostri figlioli ; perchè, eccu, sò anzianu, è
Sò prontu à lascià fora di sta vita.
14:4 Andate in Media, u mo figliolu, perchè certamenti crede in quelli chì Jonas
U prufeta hà parlatu di Ninive, chì serà rovesciatu; è chì per a
tempu a pace sarà piuttostu in Media; è chì i nostri fratelli mentiranu
spargugliatu in a terra da quella bona terra: è Ghjerusalemme serà
desolatu, è a casa di Diu in questu serà brusgiata, è serà
desolatu per un tempu;
14:5 È chì, di novu, Diu hà da a misericordia di elli, è li purterà torna in
a terra, induve custruiscenu un tempiu, ma micca cum'è i primi,
finu à chì u tempu di quella età sia cumpletu; è dopu turnaranu
da tutti i lochi di a so prigionia, è custruiscenu Ghjerusalemme gloriosamente,
è a casa di Diu serà custruita in questu per sempre cun una gloriosa
custruzzione, cum'è i prufeti l'anu parlatu.
14:6 È tutte e nazioni turnaranu, è teme u Signore Diu veramente, è intarraranu
i so idoli.
14:7 Allora tutte e nazioni loderanu u Signore, è u so pòpulu cunfessà à Diu.
è u Signore esaltarà u so populu; è tutti quelli chì amanu u Signore
Diu in verità è ghjustizia si rallegrarà, mostrando misericordia à i nostri fratelli.
14:8 È avà, u mo figliolu, partenu da Nineve, perchè chì e cose chì
U prufeta Jonas hà parlatu di sicuru, averà da esse.
14:9 Ma tu guardate a lege è i cumandamenti, è ti mostra misericordia
è ghjustu, chì vi pò andà bè.
14:10 È mi intarrate decentemente, è a to mamma cun mè. ma ùn si ferma più
Ninive. Ricurdativi, u mo figliolu, cumu Aman hà trattatu Achiacharus chì l'hà purtatu
s'alluntanu, cumu fora di a luce l'hà purtatu in a bughjura, è cumu hà ricumpinsatu
ellu dinò: ma Achiacharus hè statu salvatu, ma l'altru hà avutu a so ricumpensa: perchè
falò in a bughjura. Manasse fece l'elemosina, e scappò dai lacci
di a morte ch'elli avianu messu per ellu: ma Aman cascò in u piège, è
peritu.
14:11 Per quessa, avà, u mo figliolu, cunsiderà ciò chì l'elemosina face, è cumu a ghjustizia.
dà. Quandu avia dettu queste cose, hà rinunziatu u fantasma in u
lettu, à centu ottu è cinquanta anni; è l'hà intarratu
onorabilmente.
14:12 È quandu Anna, a so mamma era mortu, l'hà intarratu cù u so babbu. Ma
Tobia partì cù a so moglia è i so figlioli à Ecbatane à Raguel u so
u so babbu,
14:13 Induve addivintau vechju cù onori, è intarratu u so babbu è a mamma
lege onorevoli, è hà ereditatu a so sustanza, è u so babbu
di Tobit.
14:14 È mortu in Ecbatane in Media, centu vintisette.
età.
14:15 Ma prima ch'ellu morse, hà intesu parlà di a distruzzione di Ninive, chì era
pigliatu da Nabuchodonosor è Assuerus: è prima di a so morte si rallegra
sopra Ninive.