Tobit 14:1 Allora Tobit hà finitu di lodare à Diu. 14:2 È ch'ellu avia ottu è cinquanta anni, quand'ellu perse a vista, chì era li restituì dopu à ottu anni; u timore di u Signore Diu, è u lode. 14:3 È quandu era assai vechja, chjamò u so figliolu, è i figlioli di u so figliolu. è li disse : Figliolu mio, pigliate i vostri figlioli ; perchè, eccu, sò anzianu, è Sò prontu à lascià fora di sta vita. 14:4 Andate in Media, u mo figliolu, perchè certamenti crede in quelli chì Jonas U prufeta hà parlatu di Ninive, chì serà rovesciatu; è chì per a tempu a pace sarà piuttostu in Media; è chì i nostri fratelli mentiranu spargugliatu in a terra da quella bona terra: è Ghjerusalemme serà desolatu, è a casa di Diu in questu serà brusgiata, è serà desolatu per un tempu; 14:5 È chì, di novu, Diu hà da a misericordia di elli, è li purterà torna in a terra, induve custruiscenu un tempiu, ma micca cum'è i primi, finu à chì u tempu di quella età sia cumpletu; è dopu turnaranu da tutti i lochi di a so prigionia, è custruiscenu Ghjerusalemme gloriosamente, è a casa di Diu serà custruita in questu per sempre cun una gloriosa custruzzione, cum'è i prufeti l'anu parlatu. 14:6 È tutte e nazioni turnaranu, è teme u Signore Diu veramente, è intarraranu i so idoli. 14:7 Allora tutte e nazioni loderanu u Signore, è u so pòpulu cunfessà à Diu. è u Signore esaltarà u so populu; è tutti quelli chì amanu u Signore Diu in verità è ghjustizia si rallegrarà, mostrando misericordia à i nostri fratelli. 14:8 È avà, u mo figliolu, partenu da Nineve, perchè chì e cose chì U prufeta Jonas hà parlatu di sicuru, averà da esse. 14:9 Ma tu guardate a lege è i cumandamenti, è ti mostra misericordia è ghjustu, chì vi pò andà bè. 14:10 È mi intarrate decentemente, è a to mamma cun mè. ma ùn si ferma più Ninive. Ricurdativi, u mo figliolu, cumu Aman hà trattatu Achiacharus chì l'hà purtatu s'alluntanu, cumu fora di a luce l'hà purtatu in a bughjura, è cumu hà ricumpinsatu ellu dinò: ma Achiacharus hè statu salvatu, ma l'altru hà avutu a so ricumpensa: perchè falò in a bughjura. Manasse fece l'elemosina, e scappò dai lacci di a morte ch'elli avianu messu per ellu: ma Aman cascò in u piège, è peritu. 14:11 Per quessa, avà, u mo figliolu, cunsiderà ciò chì l'elemosina face, è cumu a ghjustizia. dà. Quandu avia dettu queste cose, hà rinunziatu u fantasma in u lettu, à centu ottu è cinquanta anni; è l'hà intarratu onorabilmente. 14:12 È quandu Anna, a so mamma era mortu, l'hà intarratu cù u so babbu. Ma Tobia partì cù a so moglia è i so figlioli à Ecbatane à Raguel u so u so babbu, 14:13 Induve addivintau vechju cù onori, è intarratu u so babbu è a mamma lege onorevoli, è hà ereditatu a so sustanza, è u so babbu di Tobit. 14:14 È mortu in Ecbatane in Media, centu vintisette. età. 14:15 Ma prima ch'ellu morse, hà intesu parlà di a distruzzione di Ninive, chì era pigliatu da Nabuchodonosor è Assuerus: è prima di a so morte si rallegra sopra Ninive.