Revelazione
12:1 È apparsu una grande maraviglia in u celu. una donna vestita cù u
sole, è a luna sottu i so pedi, è nantu à a so testa una corona di dodici
stelle:
12:2 È ch'ella era incinta, piantò, parturitu, è dulore à esse
mandatu.
12:3 È apparsu una altra maraviglia in u celu. è eccu un grande rossu
dragone, avendu sette teste è dece corne, è sette curone nantu à u so
capi.
12:4 È a so coda tirò a terza parte di e stelle di u celu, è s'hè lampatu
li à a terra: è u dragone stava davanti à a donna chì era pronta
per esse liberatu, per divurà u so zitellu appena hè natu.
12:5 È hà purtatu un omu, chì era à guvernà tutte e nazioni cù a
verga di ferru: è u so figliolu hè statu cullatu à Diu è à u so tronu.
12:6 È a donna fughje in u desertu, induve ella hà un locu preparatu
di Diu, ch'elli l'avessinu pastu culà mille dui centu è
sessanta ghjorni.
12:7 È ci era una guerra in u celu: Michael è i so anghjuli luttatu contru à
dragone; è u dragone hà battutu è i so anghjuli,
12:8 È ùn vinni micca. nè u so postu ùn hè statu trovu più in u celu.
12:9 È u grande dragone fù cacciatu fora, u vechju serpente, chjamatu u Diavulu.
è Satanassu, chì inganna u mondu sanu: fù cacciatu fora in lu
terra, è i so anghjuli sò stati cacciati fora cun ellu.
12:10 È aghju intesu una voce forte chì diceva in u celu, "Avà hè ghjunta a salvezza, è.
forza, è u regnu di u nostru Diu, è u putere di u so Cristu: per
l'accusatore di i nostri fratelli hè abbattutu, chì li accusò davanti à i nostri
Diu ghjornu è notte.
12:11 È u vincenu da u sangue di l'Agnellu, è da a parolla di i so
tistimunianza; è ùn anu amatu a so vita finu à a morte.
12:12 Dunque, rallegrate, i celi, è voi chì abitate in elli. Guai à u
abitanti di a terra è di u mare ! perchè u diavulu hè falatu
voi, avè una gran còllera, perchè sà ch'ellu ùn hà chè un cortu
tempu.
12:13 È quandu u dragone, videndu ch'ellu era ghjittatu à a terra, perseguitò
a donna chì hà parturitu u zitellu omu.
12:14 È à a donna fù datu dui ali di una grande aquila, ch'ella pudia
volà in u desertu, in u so locu, induve hè nutritu per a
tempu, è tempi, è mezu tempu, da a faccia di u serpente.
12:15 È u serpente scacciò da a so bocca l'acqua cum'è un diluviu dopu à a donna.
ch'ellu pudia fà ch'ella sia purtata da u diluviu.
12:16 È a terra hà aiutatu a donna, è a terra hà apertu a bocca
hà inghiottitu u diluviu chì u dragone scacciò da a so bocca.
12:17 È u dragone era in furia cù a donna, è si n'andò à fà a guerra
resti di a so sumente, chì guarda i cumandamenti di Diu, è avè u
tistimunianza di Ghjesù Cristu.