Revelazione 12:1 È apparsu una grande maraviglia in u celu. una donna vestita cù u sole, è a luna sottu i so pedi, è nantu à a so testa una corona di dodici stelle: 12:2 È ch'ella era incinta, piantò, parturitu, è dulore à esse mandatu. 12:3 È apparsu una altra maraviglia in u celu. è eccu un grande rossu dragone, avendu sette teste è dece corne, è sette curone nantu à u so capi. 12:4 È a so coda tirò a terza parte di e stelle di u celu, è s'hè lampatu li à a terra: è u dragone stava davanti à a donna chì era pronta per esse liberatu, per divurà u so zitellu appena hè natu. 12:5 È hà purtatu un omu, chì era à guvernà tutte e nazioni cù a verga di ferru: è u so figliolu hè statu cullatu à Diu è à u so tronu. 12:6 È a donna fughje in u desertu, induve ella hà un locu preparatu di Diu, ch'elli l'avessinu pastu culà mille dui centu è sessanta ghjorni. 12:7 È ci era una guerra in u celu: Michael è i so anghjuli luttatu contru à dragone; è u dragone hà battutu è i so anghjuli, 12:8 È ùn vinni micca. nè u so postu ùn hè statu trovu più in u celu. 12:9 È u grande dragone fù cacciatu fora, u vechju serpente, chjamatu u Diavulu. è Satanassu, chì inganna u mondu sanu: fù cacciatu fora in lu terra, è i so anghjuli sò stati cacciati fora cun ellu. 12:10 È aghju intesu una voce forte chì diceva in u celu, "Avà hè ghjunta a salvezza, è. forza, è u regnu di u nostru Diu, è u putere di u so Cristu: per l'accusatore di i nostri fratelli hè abbattutu, chì li accusò davanti à i nostri Diu ghjornu è notte. 12:11 È u vincenu da u sangue di l'Agnellu, è da a parolla di i so tistimunianza; è ùn anu amatu a so vita finu à a morte. 12:12 Dunque, rallegrate, i celi, è voi chì abitate in elli. Guai à u abitanti di a terra è di u mare ! perchè u diavulu hè falatu voi, avè una gran còllera, perchè sà ch'ellu ùn hà chè un cortu tempu. 12:13 È quandu u dragone, videndu ch'ellu era ghjittatu à a terra, perseguitò a donna chì hà parturitu u zitellu omu. 12:14 È à a donna fù datu dui ali di una grande aquila, ch'ella pudia volà in u desertu, in u so locu, induve hè nutritu per a tempu, è tempi, è mezu tempu, da a faccia di u serpente. 12:15 È u serpente scacciò da a so bocca l'acqua cum'è un diluviu dopu à a donna. ch'ellu pudia fà ch'ella sia purtata da u diluviu. 12:16 È a terra hà aiutatu a donna, è a terra hà apertu a bocca hà inghiottitu u diluviu chì u dragone scacciò da a so bocca. 12:17 È u dragone era in furia cù a donna, è si n'andò à fà a guerra resti di a so sumente, chì guarda i cumandamenti di Diu, è avè u tistimunianza di Ghjesù Cristu.