Revelazione
6:1 È aghju vistu quandu l'Agnellu hà apertu unu di i sigilli, è aghju intesu, cum'è.
u rumore di u tronu, una di e quattru bestie dicendu: Venite è vede.
6:2 È aghju vistu, è eccu un cavallu biancu.
è li fu data una curona;
cunquistà.
6:3 È quandu avia apertu u sicondu sigillo, aghju intesu a seconda bestia chì dice:
Venite à vede.
6:4 È esce un altru cavallu, chì era rossu, è u putere hè datu
quellu chì si pusò nantu à ellu per piglià a pace da a terra, è ch'elli duveranu
ammazzatevi l'un l'altru: è ci hè stata data una grande spada.
6:5 È quandu avia apertu u terzu sigillo, aghju intesu a terza bestia chì dice: "Venite".
è vede. E aghju vistu, è eccu un cavallu neru; è quellu chì si pusò nantu à ellu avia
un paru di bilanciu in manu.
6:6 È aghju intesu una voce à mezu à i quattru animali chì dicenu: "Una misura di".
granu per un centesimu, è trè misure d'orzu per un centesimu; è vede
ùn fate micca male l'oliu è u vinu.
6:7 È quandu avia apertu u quartu sigillo, aghju intesu a voce di u quartu
bestia dì: Venite à vede.
6:8 È aghju vistu, è eccu un cavallu pallidu, è u so nome chì si pusò nantu à ellu
A morte, è l'infernu seguitanu cun ellu. È li fu datu u putere
a quarta parte di a terra, per tumbà cù a spada, è cù a fame, è
cù a morte, è cù e bestie di a terra.
6:9 È quandu avia apertu u quintu sigillo, aghju vistu sottu à l'altare l'ànime
di quelli chì sò stati uccisi per a parolla di Diu, è per a tistimunianza chì
anu tenutu :
6:10 E gridavanu cù una voce forte, dicendu: "Quantu tempu, o Signore, santu è
veru, ùn ghjudicà è vindicà u nostru sangue à quelli chì abitanu nantu à u
terra ?
6:11 E vistimenti bianchi sò datu à ognunu di elli. è fù dettu
elli, ch'elli avissiru riposu ancora per una piccula stagione, finu à u so
servitori ancu è i so fratelli, chì devenu esse uccisi cum'è elli
eranu, deve esse cumpletu.
6:12 È aghju vistu quandu ellu avia apertu u sestu sigillo, è, eccu, ci era un
gran terramotu; è u sole hè diventatu neru cum'è un saccu di capelli, è u
luna divintò cum'è sangue;
6:13 È l'astri di u celu cascò à a terra, cum'è un ficu.
i so fichi prematuri, quand'ella hè scuzzulata da un ventu putente.
6:14 È u celu si n'andò cum'è un rotulu, quandu hè rotulatu inseme. è
ogni muntagna è isula sò state spustate da i so posti.
6:15 È i rè di a terra, è i grandi omi, è i ricchi, è u
Capitani, è i putenti, è ogni servitore, è ogni liberu
l'omu, s'ammucciavanu in i tani è in i scogli di e muntagne;
6:16 È disse à e muntagne è scogli, "Caduta nantu à noi, è ci piatta
faccia di quellu chì si mette nantu à u tronu, è da l'ira di l'Agnellu:
6:17 Per u gran ghjornu di a so còllera hè ghjuntu. è quale sarà capaci di stà ?