Revelazione 6:1 È aghju vistu quandu l'Agnellu hà apertu unu di i sigilli, è aghju intesu, cum'è. u rumore di u tronu, una di e quattru bestie dicendu: Venite è vede. 6:2 È aghju vistu, è eccu un cavallu biancu. è li fu data una curona; cunquistà. 6:3 È quandu avia apertu u sicondu sigillo, aghju intesu a seconda bestia chì dice: Venite à vede. 6:4 È esce un altru cavallu, chì era rossu, è u putere hè datu quellu chì si pusò nantu à ellu per piglià a pace da a terra, è ch'elli duveranu ammazzatevi l'un l'altru: è ci hè stata data una grande spada. 6:5 È quandu avia apertu u terzu sigillo, aghju intesu a terza bestia chì dice: "Venite". è vede. E aghju vistu, è eccu un cavallu neru; è quellu chì si pusò nantu à ellu avia un paru di bilanciu in manu. 6:6 È aghju intesu una voce à mezu à i quattru animali chì dicenu: "Una misura di". granu per un centesimu, è trè misure d'orzu per un centesimu; è vede ùn fate micca male l'oliu è u vinu. 6:7 È quandu avia apertu u quartu sigillo, aghju intesu a voce di u quartu bestia dì: Venite à vede. 6:8 È aghju vistu, è eccu un cavallu pallidu, è u so nome chì si pusò nantu à ellu A morte, è l'infernu seguitanu cun ellu. È li fu datu u putere a quarta parte di a terra, per tumbà cù a spada, è cù a fame, è cù a morte, è cù e bestie di a terra. 6:9 È quandu avia apertu u quintu sigillo, aghju vistu sottu à l'altare l'ànime di quelli chì sò stati uccisi per a parolla di Diu, è per a tistimunianza chì anu tenutu : 6:10 E gridavanu cù una voce forte, dicendu: "Quantu tempu, o Signore, santu è veru, ùn ghjudicà è vindicà u nostru sangue à quelli chì abitanu nantu à u terra ? 6:11 E vistimenti bianchi sò datu à ognunu di elli. è fù dettu elli, ch'elli avissiru riposu ancora per una piccula stagione, finu à u so servitori ancu è i so fratelli, chì devenu esse uccisi cum'è elli eranu, deve esse cumpletu. 6:12 È aghju vistu quandu ellu avia apertu u sestu sigillo, è, eccu, ci era un gran terramotu; è u sole hè diventatu neru cum'è un saccu di capelli, è u luna divintò cum'è sangue; 6:13 È l'astri di u celu cascò à a terra, cum'è un ficu. i so fichi prematuri, quand'ella hè scuzzulata da un ventu putente. 6:14 È u celu si n'andò cum'è un rotulu, quandu hè rotulatu inseme. è ogni muntagna è isula sò state spustate da i so posti. 6:15 È i rè di a terra, è i grandi omi, è i ricchi, è u Capitani, è i putenti, è ogni servitore, è ogni liberu l'omu, s'ammucciavanu in i tani è in i scogli di e muntagne; 6:16 È disse à e muntagne è scogli, "Caduta nantu à noi, è ci piatta faccia di quellu chì si mette nantu à u tronu, è da l'ira di l'Agnellu: 6:17 Per u gran ghjornu di a so còllera hè ghjuntu. è quale sarà capaci di stà ?