Salmi
127:1 Se u Signore ùn custruisce a casa, travaglianu in vain quelli chì a custruiscenu.
Se u Signore ùn guarda a cità, u guardianu si sveglia ma in vanu.
127:2 Hè vane per voi di alzà prestu, à pusà tardi, à manghjà u pane di
duluri: perchè cusì dà u so sonnu amatu.
127:3 Eccu, i zitelli sò un patrimoniu di u Signore, è u fruttu di u ventre hè
a so ricumpensa.
127:4 Cum'è e frecce sò in manu di un omu putente; cusì sò i zitelli di a ghjuventù.
127:5 Felice hè l'omu chì hà u so carrughju pienu di elli: ùn saranu micca
vergogna, ma parlanu cù i nemici in a porta.