Salmi 127:1 Se u Signore ùn custruisce a casa, travaglianu in vain quelli chì a custruiscenu. Se u Signore ùn guarda a cità, u guardianu si sveglia ma in vanu. 127:2 Hè vane per voi di alzà prestu, à pusà tardi, à manghjà u pane di duluri: perchè cusì dà u so sonnu amatu. 127:3 Eccu, i zitelli sò un patrimoniu di u Signore, è u fruttu di u ventre hè a so ricumpensa. 127:4 Cum'è e frecce sò in manu di un omu putente; cusì sò i zitelli di a ghjuventù. 127:5 Felice hè l'omu chì hà u so carrughju pienu di elli: ùn saranu micca vergogna, ma parlanu cù i nemici in a porta.