Neemia 9:1 Avà in u vinti è quartu ghjornu di stu mese i figlioli d'Israele sò stati riuniti cù u digiunu, è cù sacchi, è terra nantu à elli. 9:2 È a sumente d'Israele si sparta da tutti i stranieri, è stavanu è cunfessu i so piccati, è l'iniquità di i so babbi. 9:3 È s'arrizzò in u so locu, è leghje in u libru di a lege di u U Signore, u so Diu, una quarta parte di u ghjornu; è un'altra quarta parte elli cunfessu, è aduranu u Signore, u so Diu. 9:4 Allora s'arrizzò nantu à a scala di i Leviti, Ghjeshua è Bani. Kadmiel, Shebaniah, Bunni, Sherebiah, Bani è Chenani, è gridendu cù una voce forte à u Signore, u so Diu. 9:5 Allora i Leviti, Ghjeshua, Kadmiel, Bani, Hasabniah, Sherebiah, Hodijah, Shebaniah è Pethahiah, dissenu: Alzate è benedite u Signore u vostru Diu per sempre è sempre: è benedettu u to nome gloriosu, chì hè esaltatu sopra ogni benedizzione è lode. 9:6 Tu, ancu tù, sì u Signore solu; t'hai fattu u celu, u celu di i celi, cù tuttu u so òspite, a terra, è tutte e cose chì sò quì, i mari, è tuttu ciò chì ci hè, è i cunservate tuttu; è l'armata di u celu ti venerà. 9:7 Tu sì u Signore, u Diu, chì hà sceltu Abram, è u purtò esce da Ur di i Caldei, è li dete u nome di Abraham; 9:8 È hà trovu u so core fidu davanti à tè, è hà fattu un pattu cù à dà u paese di i Cananei, di l'Hittiti, di l'Amorrei è i Periziti, i Ghjebusei è i Girgasi, per dà, I dì à a so sumente, è hà fattu e to parolle; perchè tù sì ghjustu: 9:9 È vistu l'afflizzioni di i nostri babbi in Egittu, è intesu u so pienghje à u Mari Rossu; 9:10 È hà fattu segni è miraculi nantu à Faraone è à tutti i so servitori. è nantu à tuttu u pòpulu di u so paese: perchè sapia ch'elli si trattavanu fieru contr'à elli. Allora t'ai fattu un nome, cum'è oghje. 9:11 E tu divisu u mare davanti à elli, cusì ch'elli passavanu à mezu à u mare nantu à a terra secca; è i so persecutori tu l'hai lanciatu in l'abissi, cum'è una petra in l'acque putenti. 9:12 D'altronde li guidò in u ghjornu da una pilastru nuvola. è in u notte da un pilastru di focu, per dà li luce in a strada induve elli deve andà. 9:13 Tu scendinu dinù nant'à a muntagna Sinai, è hà parlatu cun elli da u celu, è li dete i ghjudizii ghjusti, è leggi veri, statuti boni e cumandamenti: 9:14 È li hà fattu cunnosce u to sabatu santu, è li urdinò precetti, statuti è lege, da a manu di Mosè u to servitore: 9:15 È li dete u pane da u celu per a so fami, è hà purtatu fora acqua per elli fora di a roccia per a so sete, è li prumesse ch'elli entrenu à pussede a terra chì tù avia ghjuratu dà li. 9:16 Ma iddi, è i nostri babbi trattatu fieru, è indurisce u so collu, è ùn hà micca ascoltatu i to cumandamenti, 9:17 È ricusò à ubbidì, è ùn anu micca ricurdatu di e to meraviglie chì avete fattu à mezu à elli; ma s'indurì u collu, è in a so ribellione numinò a capitanu per vultà à a so schiavitù: ma tù sì un Diu prontu à pardunà, graziosu è misericordioso, lento à l'ira, è di grande bontà, è ùn li abbandunò micca. 9:18 Iè, quand'elli avianu fattu un vitellu fusu, è disse: "Questu hè u to Diu chì t'hà purtatu fora di l'Eggittu, è avia fattu grandi pruvucazioni; 9:19 Ma tu, in a vostra misericòrdia, ùn li abbandunò micca in u desertu. u pilastru di a nuvola ùn si alluntanò da elli di ghjornu, per guidà li in u modu; nè a pilastru di focu di notte, per fà li luce, è u modu in cui duveranu andà. 9:20 Avete datu ancu u vostru spiritu bonu per insignà elli, è ùn hà micca impeditu a to manna da a so bocca, è li detti acqua per a so sete. 9:21 Iè, quarant'anni li sustiniri in u desertu, cusì ch'elli ùn mancava nunda; i so vestiti ùn anu micca vechja, è i so pedi ùn si gonfianu micca. 9:22 Inoltre, li dete regni è nazioni, è li sparte in i cantoni: cusì pussedevanu u paese di Sihon, è u paese di u rè di Hesbon, è u paese di Og re di Basan. 9:23 I so figlioli ancu multiplicate, cum'è e stelle di u celu, è li hà purtatu in u paese, chì avete prumessu i so babbi, ch'elli andavanu à pussede lu. 9:24 Allora i figlioli sò andati, è pussede a terra, è tù suttami davanti à elli l'abitanti di u paese, i Canaaniti, è li dete in e so mani, cù i so rè, è u populu di u paese, chì puderanu fà cun elli cum'è elli. 9:25 È pigghiaru cità forti, è una terra grassa, è pussede e case piena di tutti i beni, pozzi scavati, vigna, è olivi, è arburi da fruttu in abbundanza: cusì manghjanu, è si sazianu, è sò diventati grassu, è si dilettavanu in a to grande bontà. 9:26 Ma ch'elli eranu disubbidienti, è si ribellavanu contru à tè, è ghjittassi a to lege daretu à e so spalle, è uccisu i to prufeti chì anu testimoniu contru à elli per vultà à tè, è anu fattu grandi pruvucazioni. 9:27 Per quessa, tù li cunsegna in manu di i so nemici, chì li affligìanu: è in u tempu di a so disgrazia, quand'elli gridavanu à tè, li avete intesu da u celu; è secondu a to varietà di misericordia li detti salvatori, chì i salvavanu da a manu di i so i nemici. 9:28 Ma dopu ch'elli avianu riposu, anu fattu u male di novu davanti à tè li lasciasti in manu di i so nemici, cusì ch'elli avianu u duminazione nantu à elli: ma quand'elli turnavanu, è gridavanu à tè, tu li senti da u celu; e tante volte l'hai liberatu secondu a to misericòrdia; 9:29 E tistimunianzi contru à elli, chì tù li putissi purtari a to lege: ma anu trattatu fieru, è ùn anu micca ascoltatu a to cumandamenti, ma hà peccatu contr'à i to ghjudizii, (chì se un omu faci, ellu vivrà in elli ;) è ritirò a spalla, è indurisce u so collu, è ùn sentia micca. 9:30 Eppuru, assai anni, tu li aviri, è tistimunianza contru à elli u to spiritu in i to prufeti, ma ùn anu da l'arechja li detti in manu di a ghjente di i paesi. 9:31 Tuttavia, per via di a to grande misericòrdia, ùn avete micca consumatu. elli, nè abbandunà; perchè sì un Diu graziosu è misericordioso. 9:32 Avà dunque, u nostru Diu, u grande, u putente, è u terribbili Diu, chì Mantene l'alleanza è a misericordia, chì tutti i prublemi ùn parenu pocu prima tè, chì hè ghjuntu annantu à noi, à i nostri rè, à i nostri prìncipi è à i nostri i preti, i nostri prufeti, i nostri babbi, è tuttu u to pòpulu, da u tempu di i rè d'Assiria finu à oghje. 9:33 Ma tù sì ghjustu in tuttu ciò chì hè purtatu nantu à noi. perchè avete fattu ghjustu, ma avemu fattu male: 9:34 Nè i nostri rè, i nostri prìncipi, i nostri preti, nè i nostri babbi, sò tenuti. a to lege, nè ascoltatu i to cumandamenti è i to tistimunianzi, cun quale ti tistimuniasti contru à elli. 9:35 Per ch'elli ùn vi serve in u so regnu, è in u vostru grande bontà chì li detti, è in a terra larga è grassa chì tù Ils ont donné devant eux, et ils ne se sont pas détournés de leurs mauvaises œuvres. 9:36 Eccu, simu servitori oghje, è per a terra chì avete datu i nostri babbi à manghjà u fruttu di ellu è u so bonu, eccu, noi sò servitori in questu: 9:37 È dà assai accrescimentu à i rè chì vo avete messu nantu à noi. per via di i nostri peccati: dinù anu duminatu nantu à i nostri corpi, è sopra u nostru bestiame, à u so piacè, è simu in grande angustia. 9:38 È per via di tuttu questu avemu fattu un pattu sicuru, è scrivite lu. è i nostri Prìncipi, Leviti è sacerdoti, sigillallu.