Job 30:1 Ma avà, quelli chì sò più ghjovani di mè, chì sò i so babbi Avaria disprezzatu d'avè misu cù i cani di a mo banda. 30:2 Iè, induve a forza di e so mani mi prufittà, in quale vechji l'età hè morta? 30:3 Per a mancanza è a fami eranu sulitariu; fughjendu in u desertu in tempi passati desolati è perdi. 30:4 Chì tagghiau malva da i arbusti, è razzi di ginepro per a so carne. 30:5 Iddi sò stati cacciati fora di mezu à l 'omi, (chianciu dopu à elli cum'è dopu à a ladru ;) 30:6 Per campà in i scoglii di i vaddi, in grotte di a terra, scogli. 30:7 À mezu à l'arbureti ch'elli brayed; sott'à l'ortiche sò stati cullati inseme. 30:8 Eranu figlioli di i pazzi, iè, figlioli di l'omi vili: eranu più vili chè a terra. 30:9 È avà sò u so cantu, iè, sò u so cantu. 30:10 Iddi mi aborriri, ch'elli fughjenu luntanu da mè, è ùn risparmià à sputà in u mio faccia. 30:11 Perchè ellu hà liberatu u mo cordone, è m'hà afflittu. lasci a briglia davanti à mè. 30:12 À a mo manu diritta s'alza u ghjovanu; alluntananu i mio pedi, è elli suscitanu contru à mè i modi di a so distruzzione. 30:13 Iddi marcianise u mo chjassu, si mette in avanti a mo calamità, ùn anu micca aiutu. 30:14 Sò ghjunti nantu à mè, cum'è una larga sfondate di l'acque: in a desolazione s'arrogliavanu nantu à mè. 30:15 I terrori sò rivolti nantu à mè, perseguite a mo ànima cum'è u ventu. u benessere passa cum'è una nuvola. 30:16 È avà a mo ànima hè versata nantu à mè. i ghjorni di afflizzioni anu pigliatu tene nantu à mè. 30:17 I mo ossi sò trafitti in mè in a staghjoni di a notte, è i mo tendini ùn piglianu micca riposu. 30:18 Da a grande forza di a mo malatie hè cambiatu u mo vistitu: mi vince circa cum'è u collu di u mo mantellu. 30:19 Iddu m'hà ghjittati in lu fangu, è sò divintatu cum'è polvara è cendra. 30:20 I gridu à tè, è tù ùn mi sente. ùn mi cunsidereghja micca. 30:21 Vi sò divintatu crudeli à mè: cù a to manu forte ti oppone à sè stessu. contru à mè. 30:22 Tu m'alza à u ventu; mi facite cavalcà nantu à ellu, è dissolve a mo sustanza. 30:23 Per I sapè chì tù mi purterà à a morte, è à a casa numinatu per tutti i vivi. 30:24 Tuttavia, ùn stende a manu à a tomba, ancu s'ellu chianci in a so distruzzione. 30:25 Ùn aghju pienghje per quellu chì era in guai? ùn era micca a mo ànima afflitta i poveri ? 30:26 Quandu mi circate u bè, u male hè ghjuntu à mè luce, hè ghjunta a bughjura. 30:27 I mio intestini bollitu, è ùn riposu. 30:28 Iu andò in luttu senza u sole: mi s'arrizzò, è aghju chianciatu cungregazione. 30:29 Sò un fratellu di i dragoni, è un cumpagnu di i civette. 30:30 A mo pelle hè nera nantu à mè, è i mo ossi sò brusgiati cù u calore. 30:31 A mo arpa hè ancu cambiatu in luttu, è u mo organu in a voce di elli chì pienghje.