Job
30:1 Ma avà, quelli chì sò più ghjovani di mè, chì sò i so babbi
Avaria disprezzatu d'avè misu cù i cani di a mo banda.
30:2 Iè, induve a forza di e so mani mi prufittà, in quale vechji
l'età hè morta?
30:3 Per a mancanza è a fami eranu sulitariu; fughjendu in u desertu in
tempi passati desolati è perdi.
30:4 Chì tagghiau malva da i arbusti, è razzi di ginepro per a so carne.
30:5 Iddi sò stati cacciati fora di mezu à l 'omi, (chianciu dopu à elli cum'è dopu à a
ladru ;)
30:6 Per campà in i scoglii di i vaddi, in grotte di a terra,
scogli.
30:7 À mezu à l'arbureti ch'elli brayed; sott'à l'ortiche sò stati cullati
inseme.
30:8 Eranu figlioli di i pazzi, iè, figlioli di l'omi vili: eranu più vili
chè a terra.
30:9 È avà sò u so cantu, iè, sò u so cantu.
30:10 Iddi mi aborriri, ch'elli fughjenu luntanu da mè, è ùn risparmià à sputà in u mio faccia.
30:11 Perchè ellu hà liberatu u mo cordone, è m'hà afflittu.
lasci a briglia davanti à mè.
30:12 À a mo manu diritta s'alza u ghjovanu; alluntananu i mio pedi, è elli
suscitanu contru à mè i modi di a so distruzzione.
30:13 Iddi marcianise u mo chjassu, si mette in avanti a mo calamità, ùn anu micca aiutu.
30:14 Sò ghjunti nantu à mè, cum'è una larga sfondate di l'acque: in a desolazione
s'arrogliavanu nantu à mè.
30:15 I terrori sò rivolti nantu à mè, perseguite a mo ànima cum'è u ventu.
u benessere passa cum'è una nuvola.
30:16 È avà a mo ànima hè versata nantu à mè. i ghjorni di afflizzioni anu pigliatu
tene nantu à mè.
30:17 I mo ossi sò trafitti in mè in a staghjoni di a notte, è i mo tendini ùn piglianu micca
riposu.
30:18 Da a grande forza di a mo malatie hè cambiatu u mo vistitu: mi vince
circa cum'è u collu di u mo mantellu.
30:19 Iddu m'hà ghjittati in lu fangu, è sò divintatu cum'è polvara è cendra.
30:20 I gridu à tè, è tù ùn mi sente.
ùn mi cunsidereghja micca.
30:21 Vi sò divintatu crudeli à mè: cù a to manu forte ti oppone à sè stessu.
contru à mè.
30:22 Tu m'alza à u ventu; mi facite cavalcà nantu à ellu, è
dissolve a mo sustanza.
30:23 Per I sapè chì tù mi purterà à a morte, è à a casa numinatu
per tutti i vivi.
30:24 Tuttavia, ùn stende a manu à a tomba, ancu s'ellu chianci
in a so distruzzione.
30:25 Ùn aghju pienghje per quellu chì era in guai? ùn era micca a mo ànima afflitta
i poveri ?
30:26 Quandu mi circate u bè, u male hè ghjuntu à mè
luce, hè ghjunta a bughjura.
30:27 I mio intestini bollitu, è ùn riposu.
30:28 Iu andò in luttu senza u sole: mi s'arrizzò, è aghju chianciatu
cungregazione.
30:29 Sò un fratellu di i dragoni, è un cumpagnu di i civette.
30:30 A mo pelle hè nera nantu à mè, è i mo ossi sò brusgiati cù u calore.
30:31 A mo arpa hè ancu cambiatu in luttu, è u mo organu in a voce di elli
chì pienghje.