Job 4:1 Allora Elifaz, Temanita, rispose è disse: 4:2 Sè noi assay à cumunicà cun voi, vi sarà afflittu? ma quale pò si impedisce di parlà ? 4:3 Eccu, avete struitu parechji, è avete rinfurzatu i debuli mani. 4:4 E to parolle anu sustinutu quellu chì era cascatu, è avete rinfurzatu i ghjinochje deboli. 4:5 Ma avà hè ghjuntu nantu à tè, è voi più debbuli. ti tocca, è sì turbata. 4:6 Ùn hè micca questu u vostru timore, a vostra cunfidenza, a vostra speranza, è a ghjustizia. i vostri modi? 4:7 Ricurdativi, ti pregu, chì mai perìu, essendu innocent? o induve eranu i giusti tagliati? 4:8 Ancu cum'è aghju vistu, quelli chì aratu iniquità, è suminanu a malizia, cuglieranu. u listessu. 4:9 Per via di u soffiu di Diu si perisce, è da u soffiu di i so narici sò anu cunsumatu. 4:10 U ruggitu di u leone, è a voce di u leone feroce, è i denti. di i ghjovani leoni, sò rotti. 4:11 U vechju leone perisce per mancanza di preda, è i cuccioli di leone robustu sò. spargugliati fora. 4:12 Avà una cosa hè statu purtatu in sicretu à mè, è u mio arechja ricevutu un pocu di quessa. 4:13 In pinsamenti da i visioni di a notte, quandu u sonnu prufonda casca omi, 4:14 U timore hè vinutu nantu à mè, è u tremulu, chì hà fattu tutti i mio osse à scuzzulate. 4:15 Allora un spiritu passava davanti à a mo faccia. i capelli di a mo carne s'arrizzò : 4:16 Si stava fermu, ma ùn pudia discernisce a so forma: una maghjina era davanti à i mo ochji, ci era silenziu, è aghju intesu una voce chì diceva: 4:17 L'omu murtale serà più ghjustu chè Diu? un omu serà più puru chè u so creatore? 4:18 Eccu, ùn hà micca fiducia in i so servitori. è i so anghjuli hà incaricatu follia: 4:19 Quantu menu in quelli chì abitanu in case di argilla, chì u so fundamentu hè in a polvera, chì sò sfracicati davanti à a moth? 4:20 Iddi sò distruttu da a matina à a sera: perisce per sempre fora alcunu in quantu. 4:21 Ùn hè micca a so eccellenza chì hè in elli? morenu, ancu senza saviezza.