Judith
6:1 È quandu u tumultu di l'omi chì eranu attornu à u cunsigliu fù cessatu.
Holoferne, u capu di l'armata di Assur, disse à Achior è
tutti i Moabiti davanti a tutta la compagnia di altre nazioni,
6:2 Quale sì, Achior, è i mercenari d'Efraim, chì vo avete.
hà prufetizatu contru à noi cum'è oghje, è hà dettu chì ùn duvemu micca fà
guerra cù u populu d'Israele, perchè u so Diu li difenderà? è
Quale hè Diu, ma Nabuchodonosor ?
6:3 Manderà u so putere, è li distrughjini da a faccia di u
terra, è u so Diu ùn li liberarà, ma noi i so servitori
distrughjilli cum'è un omu; perchè ùn sò micca capaci di sustene u putere di
i nostri cavalli.
6:4 Per cun elli, avemu da pissà u pede, è e so muntagne
siate ubriachi di u so sangue, è i so campi seranu pieni di u so
i corpi morti, è i so passi ùn puderanu stà davanti à noi,
perchè ch'elli periranu cumplettamente, dice u rè Nabuchodonosor, signore di tutti
a terra: perchè ellu disse: Nisuna di e mo parolle ùn serà in vanu.
6:5 E tu, Achior, mercenario di Ammon, chì hà dettu sti parolle
u ghjornu di a to iniquità, ùn vede più a mo faccia da questu ghjornu,
finu à ch'e aghju vindetta di sta nazione chì hè surtita da l'Eggittu.
6:6 È tandu, a spada di u mio esercitu, è a multitùdine di quelli chì
servimi, passa per i to fianchi, è cascà trà i so uccisi,
quannu riturnu.
6:7 Avà, dunque, i mo servitori vi purteranu in a muntagna.
è ti mette in una di e cità di i passaghji:
6:8 È tù ùn perisce, finu à voi esse distruttu cun elli.
6:9 È s'è tù ti cunvince in a to menti, ch'elli saranu pigliati, lasciate
micca u to aspettu falà: l'aghju parlatu, è nimu di e mo parolle
esse in vanu.
6:10 Allora Holofernes urdinò à i so servitori, chì aspittavanu in a so tenda, per piglià
Achior, è purtallu in Betulia, è mette in e mani di u
figlioli d'Israele.
6:11 Allora i so servitori u pigliò, è u purtonu fora di u campu in lu
pianura, è andavanu da mezu à a piaghja in u paese di muntagna,
è ghjunse à e fontane chì eranu sottu Betulia.
6:12 È quandu l 'omi di a cità li vidi, pigliò e so armi, è
esce da a cità à a cima di a muntagna: è ogni omu chì usava a
la fionda li impediva di scendere scagliando pietre contro di loro.
6:13 Tuttavia, s'hè ghjuntu in segretu sottu à a muntagna, liganu Achior.
è u scacciò, è u lasciò à u pede di a muntagna, è vultò à
u so signore.
6:14 Ma l 'Israele discendenti da a so cità, è ghjunse à ellu, è
L'hà liberatu, è u purtonu à Bethulia, è u prisentatu à u
guvernatori di a cità:
6:15 Chì eranu in quelli tempi Ozias, figliolu di Mica, di a tribù di Simeone,
è Cabris, figliolu di Gothoniel, è Carmis, figliolu di Melchiel.
6:16 È chjamanu tutti l'antichi di a cità, è tutti i so
i ghjovani corse inseme, è e so donne, à l'assemblea, è si mettenu
Achior in mezu à tuttu u so populu. Allora Ozias li dumandò
chì hè statu fattu.
6:17 È rispose, è li dichjarava e parolle di u cunsigliu
Holoferne, è tutte e parolle ch'ellu avia dettu à mezu à u
prìncipi di Assur, è ciò chì Holoferne avia parlatu fieru contru
a casa d'Israele.
6:18 Allora u pòpulu falò è adurà à Diu, è gridò à Diu.
dicendu,
6:19 O Signore, Diu di u celu, eccu u so orgogliu, è pietà di u statu bassu di u nostru
nazione, è fighjate nantu à a faccia di quelli chì sò santificati à tè
stu ghjornu.
6:20 Allora cunsulavanu Achior, è li lodavanu assai.
6:21 Ozias u pigliò fora di l'assemblea in a so casa, è fece una festa
à l'anziani; è chjamanu u Diu d'Israele tutta quella notte per
aiutu.