Judith 6:1 È quandu u tumultu di l'omi chì eranu attornu à u cunsigliu fù cessatu. Holoferne, u capu di l'armata di Assur, disse à Achior è tutti i Moabiti davanti a tutta la compagnia di altre nazioni, 6:2 Quale sì, Achior, è i mercenari d'Efraim, chì vo avete. hà prufetizatu contru à noi cum'è oghje, è hà dettu chì ùn duvemu micca fà guerra cù u populu d'Israele, perchè u so Diu li difenderà? è Quale hè Diu, ma Nabuchodonosor ? 6:3 Manderà u so putere, è li distrughjini da a faccia di u terra, è u so Diu ùn li liberarà, ma noi i so servitori distrughjilli cum'è un omu; perchè ùn sò micca capaci di sustene u putere di i nostri cavalli. 6:4 Per cun elli, avemu da pissà u pede, è e so muntagne siate ubriachi di u so sangue, è i so campi seranu pieni di u so i corpi morti, è i so passi ùn puderanu stà davanti à noi, perchè ch'elli periranu cumplettamente, dice u rè Nabuchodonosor, signore di tutti a terra: perchè ellu disse: Nisuna di e mo parolle ùn serà in vanu. 6:5 E tu, Achior, mercenario di Ammon, chì hà dettu sti parolle u ghjornu di a to iniquità, ùn vede più a mo faccia da questu ghjornu, finu à ch'e aghju vindetta di sta nazione chì hè surtita da l'Eggittu. 6:6 È tandu, a spada di u mio esercitu, è a multitùdine di quelli chì servimi, passa per i to fianchi, è cascà trà i so uccisi, quannu riturnu. 6:7 Avà, dunque, i mo servitori vi purteranu in a muntagna. è ti mette in una di e cità di i passaghji: 6:8 È tù ùn perisce, finu à voi esse distruttu cun elli. 6:9 È s'è tù ti cunvince in a to menti, ch'elli saranu pigliati, lasciate micca u to aspettu falà: l'aghju parlatu, è nimu di e mo parolle esse in vanu. 6:10 Allora Holofernes urdinò à i so servitori, chì aspittavanu in a so tenda, per piglià Achior, è purtallu in Betulia, è mette in e mani di u figlioli d'Israele. 6:11 Allora i so servitori u pigliò, è u purtonu fora di u campu in lu pianura, è andavanu da mezu à a piaghja in u paese di muntagna, è ghjunse à e fontane chì eranu sottu Betulia. 6:12 È quandu l 'omi di a cità li vidi, pigliò e so armi, è esce da a cità à a cima di a muntagna: è ogni omu chì usava a la fionda li impediva di scendere scagliando pietre contro di loro. 6:13 Tuttavia, s'hè ghjuntu in segretu sottu à a muntagna, liganu Achior. è u scacciò, è u lasciò à u pede di a muntagna, è vultò à u so signore. 6:14 Ma l 'Israele discendenti da a so cità, è ghjunse à ellu, è L'hà liberatu, è u purtonu à Bethulia, è u prisentatu à u guvernatori di a cità: 6:15 Chì eranu in quelli tempi Ozias, figliolu di Mica, di a tribù di Simeone, è Cabris, figliolu di Gothoniel, è Carmis, figliolu di Melchiel. 6:16 È chjamanu tutti l'antichi di a cità, è tutti i so i ghjovani corse inseme, è e so donne, à l'assemblea, è si mettenu Achior in mezu à tuttu u so populu. Allora Ozias li dumandò chì hè statu fattu. 6:17 È rispose, è li dichjarava e parolle di u cunsigliu Holoferne, è tutte e parolle ch'ellu avia dettu à mezu à u prìncipi di Assur, è ciò chì Holoferne avia parlatu fieru contru a casa d'Israele. 6:18 Allora u pòpulu falò è adurà à Diu, è gridò à Diu. dicendu, 6:19 O Signore, Diu di u celu, eccu u so orgogliu, è pietà di u statu bassu di u nostru nazione, è fighjate nantu à a faccia di quelli chì sò santificati à tè stu ghjornu. 6:20 Allora cunsulavanu Achior, è li lodavanu assai. 6:21 Ozias u pigliò fora di l'assemblea in a so casa, è fece una festa à l'anziani; è chjamanu u Diu d'Israele tutta quella notte per aiutu.