Ghjacumu 1:1 Ghjacumu, servitore di Diu è di u Signore Ghjesù Cristu, à i dodici tribù chì sò spargugliati fora, salutu. 1:2 I mo fratelli, cuntà ogni gioia, quandu vi cadete in diverse tentazioni. 1:3 Sapendu questu, chì a prova di a vostra fede travaglia a pacienza. 1:4 Ma chì a pacienza hà u so travagliu perfettu, chì vi pò esse perfettu è sanu, ùn vulia nunda. 1:5 Sè qualchissia di voi ùn manca di saviezza, ch'ellu dumanda à Diu, chì dà à tutti l'omi. liberalmente, è ùn rimprovera micca; è li sarà datu. 1:6 Ma ch'ellu dumandu in a fede, nunda vacillanti. Perchè quellu chì vacilla hè simile un'onda di mare spinta da u ventu è sbattuta. 1:7 Per ùn lascià quellu omu pensa ch'ellu hà da riceve qualcosa di u Signore. 1:8 Un omu doppiu mente hè instabile in tutti i so modi. 1:9 Chì u fratellu di bassu gradu si rallegra, chì ellu hè elevatu. 1:10 Ma u riccu, in chì hè fattu bassu, perchè cum'è u fiore di l 'erba ellu passerà. 1:11 Per u sole ùn hè più prestu risuscitatu cù un calore ardente, ma si secca erba, è u so fiore fala, è a grazia di a moda di perisce: cusì ancu u riccu sguasserà in i so modi. 1:12 Beatu l'omu chì suppurtà a tentazione, perchè quandu ellu hè pruvatu, ellu riceveranu a corona di vita, chì u Signore li hà prumessu chì l'ama. 1:13 Chì nimu dice quandu ellu hè tentatu, I sò tentatu da Diu, per Diu ùn pò esse tentatu da u male, nè tenta à nimu: 1:14 Ma ogni omu hè tentatu, quand'ellu hè attiratu luntanu da a so propria brama incitatu. 1:15 Allora, quandu a lussuria hà cuncipitu, dà u peccatu. hè finitu, dà a morte. 1:16 Ùn sbagliate micca, i mo amati fratelli. 1:17 Ogni rigalu bonu è ogni rigalu perfettu hè da sopra, è scende da u Babbu di luci, cù quale ùn hè micca variabilità, nè ombra di vultà. 1:18 Di a so vulintà, ci hà natu cù a parolla di a verità, chì noi deve esse a tipu di primi frutti di i so criaturi. 1:19 Per quessa, i mio amati fratelli, chì ogni omu sia prestu à sente, lento à sente. parlà, lento à l'ira : 1:20 Per l'ira di l'omu ùn faci micca a ghjustizia di Diu. 1:21 Per quessa, alluntanate ogni impurità, è superfluità di cattiveria, è riceve cun mansuetu a parolla ingrastata, chì hè capaci di salvà u vostru ànime. 1:22 Ma siate vittori di a parolla, è micca solu uditori, ingannannu u vostru propiu. sè stessi. 1:23 Perchè, s'ellu hè un uditore di a parolla, è micca un attore, hè cum'è un. omu chì vede a so faccia naturale in un vetru: 1:24 Per ch'ellu si vede, è và a so strada, è si scurda subbitu chì manera d'omu era. 1:25 Ma quellu chì guarda in a lege perfetta di a libertà, è cuntinueghja quì, ùn essendu micca un uditore dimenticatu, ma un autore di u travagliu, questu l'omu serà benedettu in u so attu. 1:26 S'è qualchissia trà di voi pari à esse riliggiusi, è ùn frena a so lingua. ma inganna u so core, a religione di st'omu hè vana. 1:27 Pura religione è undefiled davanti à Diu è u Babbu hè questu, Per visità l'orfani è e veduve in a so afflizione, è di mantene ellu stessu unspotted da u mondu.