Isaia 9:1 Tuttavia, u dimness ùn sarà cum'è era in u so vexation, quandu à u primu afflittu ligeramente u paese di Zabulun è u paese di Nephtali, è dopu l'affligì più duramente per via di u mare, oltre u Ghjurdanu, in Galilea di e nazioni. 9:2 U pòpulu chì marchjò in a bughjura hà vistu una gran luce: quelli chì abitate in u paese di l'ombra di a morte, nantu à elli hà a luce brillava. 9:3 Avete multiplicatu a nazione, è ùn hà aumentatu a gioia davanti à tè secondu a gioia in a cugliera, è cum'è l'omi si rallegranu quandu dividenu u spoil. 9:4 Perchè vo avete ruttu u ghjugu di a so carica, è u bastone di u so spalla, a verga di u so oppressore, cum'è in u ghjornu di Madian. 9:5 Per ogni battaglia di u guerrieru hè cun rumore cunfusu, è vistimenti rotulatu in u sangue; ma questu serà cù ardenti è carburante di focu. 9:6 Per noi un zitellu hè natu, à noi un figliolu hè datu, è u guvernu sarà nantu à a so spalla, è u so nome serà chjamatu Meravigliu, Cunsigliu, u Diu putente, u Babbu eternu, u principe di a pace. 9:7 Di l 'aumentu di u so guvernu, è a pace ùn ci sarà finita u tronu di David, è nantu à u so regnu, per urdinà, è per stabilisce lu cun ghjudiziu è cun ghjustizia da quì in avanti ancu per sempre. U u zelu di u Signore di l'armata farà questu. 9:8 U Signore hà mandatu una parolla in Ghjacobbu, è hà illuminatu Israele. 9:9 È tuttu u populu hà da sapè, ancu Ephraim è l'abitanti Samaria, chì dicenu in l'orgogliu è a robustezza di u core, 9:10 I mattoni sò caduti, ma avemu da custruì cù petri scavati: u i sicomori sò tagliati, ma li cambiemu in cedri. 9:11 Per quessa, l'Eternu hà da mette l'avversarii di Rezin contru à ellu. è unisce i so nemici inseme; 9:12 I Siriani davanti, è i Filistei daretu; è divoreranu Israele cù a bocca aperta. Per tuttu questu, a so còllera ùn hè micca vultata, ma a so manu hè sempre stesa. 9:13 Perchè u populu ùn si vultò à quellu chì li batte, nè elli cercate u Signore di l'armata. 9:14 Per quessa, u Signore hà tagliatu da Israel a testa è a coda, ramu è fretta, in un ghjornu. 9:15 L'antica è onorevoli, hè u capu; è u prufeta chì insegna bugie, ellu hè a coda. 9:16 Per i capi di stu populu li causanu à sbaglià. è quelli chì sò guidati di elli sò distrutte. 9:17 Dunque, u Signore ùn hà micca gioia in i so ghjovani, nè abbi pietà di i so orfani è di e veduve, perchè ognunu hè ipocrita è un malfattore, è ogni bocca parla follia. Per tuttu questu a so rabbia ùn hè micca vultatu, ma a so manu hè sempre stesa. 9:18 Per a malizia brusgia cum'è u focu; spine, è s'accendenu in i boschi di a furesta, è si feranu s'arrizzò cum'è l'alzamentu di u fumu. 9:19 Per via di l'ira di u Signore di l'armata hè a terra scura, è u paese U populu serà cum'è u carburante di u focu: nimu ùn risparmiarà u so fratellu. 9:20 È hà da chjappà à a manu diritta, è a fami. è hà da manghjà à a manu manca, è ùn saranu micca saziati: manghjaranu tutti omu a carne di u so bracciu: 9:21 Manasse, Efraim; è Ephraim, Manasse, è seranu inseme contru à Ghjuda. Per tuttu questu, a so còllera ùn hè micca vultata, ma a so manu hè sempre allungatu.