Isaia
9:1 Tuttavia, u dimness ùn sarà cum'è era in u so vexation, quandu
à u primu afflittu ligeramente u paese di Zabulun è u paese di
Nephtali, è dopu l'affligì più duramente per via di
u mare, oltre u Ghjurdanu, in Galilea di e nazioni.
9:2 U pòpulu chì marchjò in a bughjura hà vistu una gran luce: quelli chì
abitate in u paese di l'ombra di a morte, nantu à elli hà a luce
brillava.
9:3 Avete multiplicatu a nazione, è ùn hà aumentatu a gioia
davanti à tè secondu a gioia in a cugliera, è cum'è l'omi si rallegranu quandu
dividenu u spoil.
9:4 Perchè vo avete ruttu u ghjugu di a so carica, è u bastone di u so
spalla, a verga di u so oppressore, cum'è in u ghjornu di Madian.
9:5 Per ogni battaglia di u guerrieru hè cun rumore cunfusu, è vistimenti
rotulatu in u sangue; ma questu serà cù ardenti è carburante di focu.
9:6 Per noi un zitellu hè natu, à noi un figliolu hè datu, è u guvernu
sarà nantu à a so spalla, è u so nome serà chjamatu Meravigliu,
Cunsigliu, u Diu putente, u Babbu eternu, u principe di a pace.
9:7 Di l 'aumentu di u so guvernu, è a pace ùn ci sarà finita
u tronu di David, è nantu à u so regnu, per urdinà, è per stabilisce
lu cun ghjudiziu è cun ghjustizia da quì in avanti ancu per sempre. U
u zelu di u Signore di l'armata farà questu.
9:8 U Signore hà mandatu una parolla in Ghjacobbu, è hà illuminatu Israele.
9:9 È tuttu u populu hà da sapè, ancu Ephraim è l'abitanti
Samaria, chì dicenu in l'orgogliu è a robustezza di u core,
9:10 I mattoni sò caduti, ma avemu da custruì cù petri scavati: u
i sicomori sò tagliati, ma li cambiemu in cedri.
9:11 Per quessa, l'Eternu hà da mette l'avversarii di Rezin contru à ellu.
è unisce i so nemici inseme;
9:12 I Siriani davanti, è i Filistei daretu; è divoreranu
Israele cù a bocca aperta. Per tuttu questu, a so còllera ùn hè micca vultata, ma
a so manu hè sempre stesa.
9:13 Perchè u populu ùn si vultò à quellu chì li batte, nè elli
cercate u Signore di l'armata.
9:14 Per quessa, u Signore hà tagliatu da Israel a testa è a coda, ramu è
fretta, in un ghjornu.
9:15 L'antica è onorevoli, hè u capu; è u prufeta chì
insegna bugie, ellu hè a coda.
9:16 Per i capi di stu populu li causanu à sbaglià. è quelli chì sò guidati
di elli sò distrutte.
9:17 Dunque, u Signore ùn hà micca gioia in i so ghjovani, nè
abbi pietà di i so orfani è di e veduve, perchè ognunu hè ipocrita
è un malfattore, è ogni bocca parla follia. Per tuttu questu a so rabbia
ùn hè micca vultatu, ma a so manu hè sempre stesa.
9:18 Per a malizia brusgia cum'è u focu;
spine, è s'accendenu in i boschi di a furesta, è si feranu
s'arrizzò cum'è l'alzamentu di u fumu.
9:19 Per via di l'ira di u Signore di l'armata hè a terra scura, è u paese
U populu serà cum'è u carburante di u focu: nimu ùn risparmiarà u so fratellu.
9:20 È hà da chjappà à a manu diritta, è a fami. è hà da manghjà
à a manu manca, è ùn saranu micca saziati: manghjaranu tutti
omu a carne di u so bracciu:
9:21 Manasse, Efraim; è Ephraim, Manasse, è seranu inseme
contru à Ghjuda. Per tuttu questu, a so còllera ùn hè micca vultata, ma a so manu
hè sempre allungatu.