Isaia
4:1 In quellu ghjornu, sette donne piglianu un omu, dicendu: "Varemu".
manghjate u nostru pane, è portate u nostru vestitu: solu ch'ellu ci sia chjamatu
u to nome, per caccià u nostru rimproveru.
4:2 In quellu ghjornu, u ramu di u Signore serà bella è gloriosa, è
u fruttu di a terra serà eccellente è piacevule per quelli chì sò
scappatu d'Israele.
4:3 È averà da esse chì quellu chì resta in Sion, è quellu chì
resta in Ghjerusalemme, sarà chjamatu santu, ancu tutti quelli chì sò
scrittu trà i vivi in Ghjerusalemme:
4:4 Quandu u Signore hà da esse lavatu a impurità di e figliole di Sion.
è purgà u sangue di Ghjerusalemme da mezu à ellu
u spiritu di ghjudiziu, è da u spiritu di ardente.
4:5 È u Signore hà da creà nantu à ogni locu di abitazione di a muntagna di Sion, è
nantu à e so assemblee, una nuvola è u fumu di ghjornu, è u splendore di a
focu fiammante di notte: perchè nantu à tutta a gloria serà una difesa.
4:6 È ci sarà un tabernaculu per una ombra in u tempu di ghjornu da u
calore, è per un locu di refuggiu, è per una coperta da tempesta è da
piova.