Esodu 13:1 U Signore hà parlatu à Mosè, dicendu: 13:2 Santificate à mè tutti i primi nati, tuttu ciò chì apre u ventre trà i figlioli d'Israele, sia di l'omu sia di a bestia: hè u meiu. 13:3 È Mosè disse à u populu: "Ricurdativi di stu ghjornu, in u quali voi surtiti da l'Eggittu, fora di a casa di schiavitù; per a forza di a manu L'Eternu vi hà purtatu fora di stu locu: ùn ci sarà pani lievitati manghjatu. 13:4 Stu ghjornu hè surtitu in u mese Abib. 13:5 È serà quandu u Signore vi purterà in u paese di u paese Cananei, è l'Hittiti, è l'Amorrei, è l'Evei, è l' Ghjebusiti, ch'ellu hà ghjuratu à i to babbi chì ti darà, una terra chì scorri cù u latti è u meli, chì tù guardà stu serviziu in stu mese. 13:6 Sette ghjorni vi manciate pani senza levavutu, è in u settimu ghjornu. esse una festa à u Signore. 13:7 U pani senza levitu serà manghjatu sette ghjorni. è ùn ci sarà levatu U pane si veda cun tè, nè u lievitu ùn si veda cun tè tutti i to quartieri. 13:8 È vi mustrarà u to figliolu in quellu ghjornu, dicendu: "Questu hè fattu per via ciò chì u Signore m'hà fattu quandu sò surtitu da l'Eggittu. 13:9 È serà un segnu per voi nantu à a to manu, è per un ricordu trà i to ochji, chì a lege di u Signore pò esse in a to bocca: per cun a A manu forte chì u Signore t'hà purtatu fora di l'Egittu. 13:10 Tu vi, dunque, guardà stu ordinamentu in a so staghjoni da annu à annu. 13:11 È serà quandu u Signore vi purterà in u paese di u Canaaniti, cum'ellu hà ghjuratu à tè è à i to babbi, è li darà tè, 13:12 chì vi ponu apartu à u Signore tuttu ciò chì apre a matrice, è ogni primu figliolu chì vene da una bestia chì avete; i masci sò esse di u Signore. 13:13 È ogni primu figliolu di un sumere, vi riscattà cù un agnellu. e si tu Ùn vi riscattà micca, allora tu li romperà u collu: è tutti i Primugenitu di l'omu à mezu à i to figlioli, vi riscattà. 13:14 È serà quandu u to figliolu vi dumandu in u tempu, dicendu: "Chì. hè questu? chì tù li dicia: Per forza di manu, u Signore ci hà purtatu da l'Egittu, da a casa di a schiavitù: 13:15 È avvene chì, quandu Faraone ùn ci lascià andà, chì u Signore. tumbò tutti i primogeniti in a terra d'Egittu, tutti i primi nati di l'omu, è u primu natu di a bestia: dunque sacrificà à u Signore tuttu ciò apre a matrice, essendu masci; ma tutti i primi nati di i mo figlioli I riscattà. 13:16 È serà per un simbulu nantu à a to manu, è per frontlets trà i to ochji: perchè da a forza di a manu, u Signore ci hà fattu fora Egittu. 13:17 È avvene chì, quandu Faraone avia lasciatu u populu andà, chì Diu hà guidatu. micca per via di a strada di u paese di i Filistei, ancu s'ellu era vicinu; perchè Diu hà dettu: A pettu chì u pòpulu ùn si repenti vede a guerra, è tornanu in Egittu: 13:18 Ma Diu hà guidatu u populu, à traversu a strada di u desertu Mar Rossu: è i figlioli d'Israele cullivanu arnesi fora di u paese di Egittu. 13:19 Mosè pigliò cun ellu l'osse di Ghjiseppu, perch'ellu avia ghjustu ghjuratu. i figlioli d'Israele, dicendu: "Di sicuru vi visitarà; è tù sì porta via i mo ossi da quì cun voi. 13:20 È partianu u so viaghju da Succot, è si campavanu in Etham, in u bordu di u desertu. 13:21 È u Signore andava davanti à elli di ghjornu in una pilastru di nuvola, per guidà elli u modu; è di notte in un pilastru di focu, per dà a luce; à andate di ghjornu è di notte: 13:22 Ùn pigliò u pilastru di nuvola di ghjornu, nè u pilastru di focu di notte, da davanti à u populu.