Esodu
13:1 U Signore hà parlatu à Mosè, dicendu:
13:2 Santificate à mè tutti i primi nati, tuttu ciò chì apre u ventre trà
i figlioli d'Israele, sia di l'omu sia di a bestia: hè u meiu.
13:3 È Mosè disse à u populu: "Ricurdativi di stu ghjornu, in u quali voi surtiti
da l'Eggittu, fora di a casa di schiavitù; per a forza di a manu
L'Eternu vi hà purtatu fora di stu locu: ùn ci sarà pani lievitati
manghjatu.
13:4 Stu ghjornu hè surtitu in u mese Abib.
13:5 È serà quandu u Signore vi purterà in u paese di u paese
Cananei, è l'Hittiti, è l'Amorrei, è l'Evei, è l'
Ghjebusiti, ch'ellu hà ghjuratu à i to babbi chì ti darà, una terra chì scorri
cù u latti è u meli, chì tù guardà stu serviziu in stu mese.
13:6 Sette ghjorni vi manciate pani senza levavutu, è in u settimu ghjornu.
esse una festa à u Signore.
13:7 U pani senza levitu serà manghjatu sette ghjorni. è ùn ci sarà levatu
U pane si veda cun tè, nè u lievitu ùn si veda cun tè
tutti i to quartieri.
13:8 È vi mustrarà u to figliolu in quellu ghjornu, dicendu: "Questu hè fattu per via
ciò chì u Signore m'hà fattu quandu sò surtitu da l'Eggittu.
13:9 È serà un segnu per voi nantu à a to manu, è per un ricordu
trà i to ochji, chì a lege di u Signore pò esse in a to bocca: per cun a
A manu forte chì u Signore t'hà purtatu fora di l'Egittu.
13:10 Tu vi, dunque, guardà stu ordinamentu in a so staghjoni da annu à
annu.
13:11 È serà quandu u Signore vi purterà in u paese di u
Canaaniti, cum'ellu hà ghjuratu à tè è à i to babbi, è li darà
tè,
13:12 chì vi ponu apartu à u Signore tuttu ciò chì apre a matrice, è
ogni primu figliolu chì vene da una bestia chì avete; i masci sò
esse di u Signore.
13:13 È ogni primu figliolu di un sumere, vi riscattà cù un agnellu. e si tu
Ùn vi riscattà micca, allora tu li romperà u collu: è tutti i
Primugenitu di l'omu à mezu à i to figlioli, vi riscattà.
13:14 È serà quandu u to figliolu vi dumandu in u tempu, dicendu: "Chì.
hè questu? chì tù li dicia: Per forza di manu, u Signore
ci hà purtatu da l'Egittu, da a casa di a schiavitù:
13:15 È avvene chì, quandu Faraone ùn ci lascià andà, chì u Signore.
tumbò tutti i primogeniti in a terra d'Egittu, tutti i primi nati di l'omu,
è u primu natu di a bestia: dunque sacrificà à u Signore tuttu ciò
apre a matrice, essendu masci; ma tutti i primi nati di i mo figlioli I
riscattà.
13:16 È serà per un simbulu nantu à a to manu, è per frontlets trà
i to ochji: perchè da a forza di a manu, u Signore ci hà fattu fora
Egittu.
13:17 È avvene chì, quandu Faraone avia lasciatu u populu andà, chì Diu hà guidatu.
micca per via di a strada di u paese di i Filistei, ancu s'ellu
era vicinu; perchè Diu hà dettu: A pettu chì u pòpulu ùn si repenti
vede a guerra, è tornanu in Egittu:
13:18 Ma Diu hà guidatu u populu, à traversu a strada di u desertu
Mar Rossu: è i figlioli d'Israele cullivanu arnesi fora di u paese di
Egittu.
13:19 Mosè pigliò cun ellu l'osse di Ghjiseppu, perch'ellu avia ghjustu ghjuratu.
i figlioli d'Israele, dicendu: "Di sicuru vi visitarà; è tù sì
porta via i mo ossi da quì cun voi.
13:20 È partianu u so viaghju da Succot, è si campavanu in Etham, in u
bordu di u desertu.
13:21 È u Signore andava davanti à elli di ghjornu in una pilastru di nuvola, per guidà
elli u modu; è di notte in un pilastru di focu, per dà a luce; à
andate di ghjornu è di notte:
13:22 Ùn pigliò u pilastru di nuvola di ghjornu, nè u pilastru di focu
di notte, da davanti à u populu.