Ecclesiaste 5:1 Mantene u to pede quandu vai à a casa di Diu, è esse più prontu sente, chè di dà u sacrifiziu di i stupidi: perchè ùn cunsideranu micca quellu facenu u male. 5:2 Ùn esse pricipitu cù a to bocca, è chì u to core ùn esse affrettatu à dì. ogni cosa davanti à Diu: perchè Diu hè in u celu, è tù nantu à a terra: dunque chì e to parolle sò poche. 5:3 Per un sonniu vene da a multitùdine di l'affari. è una voce di stupidu hè cunnisciutu da parechje parolle. 5:4 Quandu vo votu un votu à Diu, ùn differisce micca à pagà. perchè ùn hà micca piacè in i stolti : pagate ciò chì avete prumessu. 5:5 Hè megliu ch'è tù ùn deve votu, chè chì tù avissi vutatu è micca pagà. 5:6 Ùn lasciate micca a to bocca per fà u peccatu di a to carne. nè dite prima l'ànghjulu, chì era un errore: perchè Diu deve esse arrabbiatu cù u vostru voce, è distrughje u travagliu di e to mani ? 5:7 Per a multitùdine di i sogni è parechje parolle, ci sò dinù diversi vanità: ma teme à Diu. 5:8 Sè vo vi vede l 'oppressioni di u poviru, è viulente pervertitu di ghjudiziu è ghjustizia in una pruvincia, ùn maravigliate micca di a materia: per ellu chì hè più altu ch'è u più altu riguardu; è ci hè più altu chè elli. 5:9 Inoltre, u prufittu di a terra hè per tutti: u rè stessu hè sirvutu da u campu. 5:10 Quellu chì ama l'argentu ùn serà micca saziatu d'argentu. nè ellu chì ama l'abbundanza cù l'aumentu: questu hè ancu vanità. 5:11 Quandu i bè cresce, sò cresce chì li manghja, è ciò chì hè bonu quì à i pruprietarii di elli, salvenendu a vista di elli cù i so ochji? 5:12 U sonnu di un omu chì travaglia hè dolce, s'ellu manghja pocu o assai. ma l'abbundanza di i ricchi ùn li permette micca di dorme. 5:13 Ci hè un male male chì aghju vistu sottu à u sole, vale à dì, ricchezza tenutu per i so patroni à u so dannu. 5:14 Ma sti ricchezze periscanu da u malu travagli, è hà fattu un figliolu ùn ci hè nunda in manu. 5:15 Cum'ellu hè surtitu da u ventre di a so mamma, nudu hà da vultà à andà. ghjuntu, è ùn pigliarà nunda di u so travagliu, ch'ellu pò purtari a so manu. 5:16 È questu hè ancu un malu malu, chì in tutti i punti, cum'è ellu hè vinutu, cusì ellu vai : è chì prufittu hà quellu chì hà travagliatu per u ventu ? 5:17 Tutti i so ghjorni dinù, manghja in a bughjura, è hà assai dulore è furia cù a so malatia. 5:18 Eccu ciò ch'e aghju vistu: hè bonu è piacevule à manghjà, è per beie, è per gode di u bonu di tuttu u so travagliu ch'ellu piglia sottu u sole tutti i ghjorni di a so vita, chì Diu li dà: perchè hè u so parte. 5:19 Ogni omu ancu à quale Diu hà datu ricchezza è ricchezza, è hà datu ellu hà u putere di manghjà, è di piglià a so parte, è di rallegra in a so travagliu; questu hè u rigalu di Diu. 5:20 Per ch'ellu ùn hà da ricurdà assai i ghjorni di a so vita. perchè Diu li risponde in a gioia di u so core.