L'Atti
27:1 È quandu era dicisu chì noi avissi a vela in Italia, iddi
livra Paul et certains autres prisonniers à un nommé Julius, a
centurione di a banda di Augustu.
27:2 E intrutu in una nave di Adramyttium, avemu lanciatu, chì significheghja di navigà
i costi di l'Asia; unu Aristarcu, un Macedone di Tessalonica, essendu
cun noi.
27:3 È u ghjornu dopu avemu toccu à Sidon. E Julius supplicò cortesemente
Paul, è li dete a libertà di andà à i so amichi per rinfriscà.
27:4 È quandu avemu lanciatu da quì, avemu navigatu sottu à Cipru, perchè
i venti eranu cuntrariu.
27:5 È quandu avemu navigatu nantu à u mare di Cilicia è di Panfilia, avemu ghjuntu à.
Myra, una cità di Licia.
27:6 È quì, u centurionu trovu una nave di Alessandria vela in Italia.
è ci hà messu in ellu.
27:7 È quandu avemu navigatu pianu pianu parechji ghjorni, è pocu sò ghjunti
contr'à Cnidu, u ventu ùn ci soffre, avemu navigatu sottu à Creta, sopra
contr'à Salmone;
27:8 È, appena passanu, ghjunse à un locu chjamatu a fiera
paradisi; vicinu à induve era a cità di Lasea.
27:9 Avà, quandu assai tempu era passatu, è quandu a vela era avà periculosa.
Perchè u digiunu era digià passatu, Paul li ammonì:
27:10 È li disse: "Signuri, I capisci chì stu viaghju hà da esse ferita
è assai dannu, micca solu di a carica è di a nave, ma ancu di a nostra vita.
27:11 Tuttavia, u centurione hà cridutu u maestru è u patrone di u
nave, più di quelle cose chì eranu parlate da Paul.
27:12 È perchè u paradisu ùn era micca còmuda per l'inguernu, a più parte
Cunsigliu di partì ancu da quì, s'ellu per qualcunu modu puderanu ghjunghje
Phenice, è quì à l'inguernu; chì hè un paradisu di Creta, è si trova
versu u sud-ovest è u nord-ovest.
27:13 È quandu u ventu di u sudu soffiava dolcemente, suppone ch'elli avianu ottenutu
u so scopu, perdendu da quì, si vanu vicinu à Creta.
27:14 Ma pocu tempu dopu, s'hè rializatu contru à ellu un ventu tempestuous, chjamatu
Euroclidon.
27:15 È quandu u battellu fù chjappu, è ùn pudia purtà à u ventu, noi
lasciala guidà.
27:16 E currendu sottu à una certa isula chì hè chjamatu Clauda, avemu avutu assai
travagliu per vene in barca:
27:17 Quale, quand'elli avianu pigliatu, si usanu aiuti, undergirding u bastimentu.
è, teme ch'elli ùn cascanu in i sabbie mobili, strake sail, è
cusì sò stati guidati.
27:18 È noi esse assai sbattuti da una tempesta, u ghjornu dopu
alleggerì u bastimentu;
27:19 È u terzu ghjornu, avemu cacciatu fora cù e nostre mani, u tackling di u
nave.
27:20 È quandu nè u sole, nè stelle in parechji ghjorni apparsu, è micca picculu
tempesta si pusò nantu à noi, ogni speranza chì duvemu esse salvatu hè statu allora cacciatu.
27:21 Ma dopu à una longa astinenza, Paul s'appoghja in mezu à elli, è
disse: Signori, avissite avutu à sente à mè, è ùn avete micca alluntanatu
Creta, è avè guadagnatu stu dannu è perdita.
27:22 È avà vi eshortu à esse di bona anima, perchè ùn ci sarà micca perdita di.
a vita di ogni omu trà voi, ma di a nave.
27:23 Perchè sta notte, sta notte, l'ànghjulu di Diu, di quale sò, è di quale.
serve,
27:24 Dicendu: "Ùn teme micca, Paul; duvete esse purtatu davanti à Cesare: è, eccu, Diu
t'hà datu tutti quelli chì naviganu cun tè.
27:25 Per quessa, sgiò, siate di cori;
ancu cum'è m'era dettu.
27:26 Tuttavia, avemu da esse cacciatu nantu à una certa isula.
27:27 Ma quandu a quattordicesima notte hè ghjunta, cum'è noi era statu purtatu in su è falà
Adria, versu mezzanotti, i marinari anu cridutu chì si avvicinavanu à certi
paese;
27:28 E sonò, è truvò vinti braccia.
pocu più in là, si sonavanu di novu, è u truvonu quindici braccia.
27:29 Allora, timendu ch'è no avissimu cascatu nantu à i petri, scacciò quattru
ancore fora di a poppa, è bramatu per u ghjornu.
27:30 È cum'è i marinari eranu per fughje fora di a nave, quand'elli avianu lasciatu.
falà u battellu in u mare, sottu u culore, cum'è s'elli avarianu cacciatu
ancore fora di a prua,
27:31 Pàulu disse à u centurione è à i suldati:, "Sì, ùn sò sti
a nave, ùn pudete micca esse salvatu.
27:32 Allora i suldati tagliò i funi di u battellu, è lassari a so falà.
27:33 È, mentri lu jornu ghjunse, Paul li dumandò tutti à piglià a carne.
dicendu: Questu ghjornu hè u quattordicesimu ghjornu chì avete ritardatu è
cuntinuò à digiunu, senza piglià nunda.
27:34 Per quessa, vi pregu per piglià un pocu di carne, perchè questu hè per a vostra salute
un capeddu ùn cascarà da a testa di nimu di voi.
27:35 È dopu avè parlatu cusì, pigliò u pane, è ringraziò à Diu
prisenza di tutti: è quandu l'avia ruttu, si misi à manghjà.
27:36 Tandu eranu tutti di bona anima, è pigliò dinù un pocu di carne.
27:37 È eramu in tuttu in u battellu dui centu sessantase anime.
27:38 È quand'elli avianu manciatu abbastanza, s'alluntanu u bastimentu, è caccià fora
u granu in u mare.
27:39 È quandu era ghjornu, ùn cunnosci micca a terra, ma scupertu a
Certu inseme cù una riva, in u quale eranu in mente, s'ellu era
pussìbule, à spinta in a nave.
27:40 È quand'elli avianu pigliatu l'ancore, si s'impegnanu
u mare, è scioltu e bande di timoni, è issa a vela maestra à u
ventu, è fattu versu a riva.
27:41 È cascà in un locu induve dui mari s'incontranu, s'arricorda u bastimentu.
è a parte anteriore appiccicata veloce, è fermava immovevule, ma l'ostaculi
parte hè stata rotta cù a viulenza di l'onda.
27:42 È u cunsigliu di i suldati era di tumbà i prigiuneri, per chì qualchissia di elli.
duverebbe natà fora, è scappà.
27:43 Ma u centurione, vuluntà di salvà Paul, li tena da u so scopu.
è hà urdinatu chì quelli chì sapianu natà si ghjittassi prima
in u mare, è ghjunghje à a terra:
27:44 È u restu, uni pochi nantu à bordi, è certi nant'à i pezzi rutti di u bastimentu. È
cusì hè accadutu, chì scappavanu tutti sanu à terra.