L'Atti 27:1 È quandu era dicisu chì noi avissi a vela in Italia, iddi livra Paul et certains autres prisonniers à un nommé Julius, a centurione di a banda di Augustu. 27:2 E intrutu in una nave di Adramyttium, avemu lanciatu, chì significheghja di navigà i costi di l'Asia; unu Aristarcu, un Macedone di Tessalonica, essendu cun noi. 27:3 È u ghjornu dopu avemu toccu à Sidon. E Julius supplicò cortesemente Paul, è li dete a libertà di andà à i so amichi per rinfriscà. 27:4 È quandu avemu lanciatu da quì, avemu navigatu sottu à Cipru, perchè i venti eranu cuntrariu. 27:5 È quandu avemu navigatu nantu à u mare di Cilicia è di Panfilia, avemu ghjuntu à. Myra, una cità di Licia. 27:6 È quì, u centurionu trovu una nave di Alessandria vela in Italia. è ci hà messu in ellu. 27:7 È quandu avemu navigatu pianu pianu parechji ghjorni, è pocu sò ghjunti contr'à Cnidu, u ventu ùn ci soffre, avemu navigatu sottu à Creta, sopra contr'à Salmone; 27:8 È, appena passanu, ghjunse à un locu chjamatu a fiera paradisi; vicinu à induve era a cità di Lasea. 27:9 Avà, quandu assai tempu era passatu, è quandu a vela era avà periculosa. Perchè u digiunu era digià passatu, Paul li ammonì: 27:10 È li disse: "Signuri, I capisci chì stu viaghju hà da esse ferita è assai dannu, micca solu di a carica è di a nave, ma ancu di a nostra vita. 27:11 Tuttavia, u centurione hà cridutu u maestru è u patrone di u nave, più di quelle cose chì eranu parlate da Paul. 27:12 È perchè u paradisu ùn era micca còmuda per l'inguernu, a più parte Cunsigliu di partì ancu da quì, s'ellu per qualcunu modu puderanu ghjunghje Phenice, è quì à l'inguernu; chì hè un paradisu di Creta, è si trova versu u sud-ovest è u nord-ovest. 27:13 È quandu u ventu di u sudu soffiava dolcemente, suppone ch'elli avianu ottenutu u so scopu, perdendu da quì, si vanu vicinu à Creta. 27:14 Ma pocu tempu dopu, s'hè rializatu contru à ellu un ventu tempestuous, chjamatu Euroclidon. 27:15 È quandu u battellu fù chjappu, è ùn pudia purtà à u ventu, noi lasciala guidà. 27:16 E currendu sottu à una certa isula chì hè chjamatu Clauda, avemu avutu assai travagliu per vene in barca: 27:17 Quale, quand'elli avianu pigliatu, si usanu aiuti, undergirding u bastimentu. è, teme ch'elli ùn cascanu in i sabbie mobili, strake sail, è cusì sò stati guidati. 27:18 È noi esse assai sbattuti da una tempesta, u ghjornu dopu alleggerì u bastimentu; 27:19 È u terzu ghjornu, avemu cacciatu fora cù e nostre mani, u tackling di u nave. 27:20 È quandu nè u sole, nè stelle in parechji ghjorni apparsu, è micca picculu tempesta si pusò nantu à noi, ogni speranza chì duvemu esse salvatu hè statu allora cacciatu. 27:21 Ma dopu à una longa astinenza, Paul s'appoghja in mezu à elli, è disse: Signori, avissite avutu à sente à mè, è ùn avete micca alluntanatu Creta, è avè guadagnatu stu dannu è perdita. 27:22 È avà vi eshortu à esse di bona anima, perchè ùn ci sarà micca perdita di. a vita di ogni omu trà voi, ma di a nave. 27:23 Perchè sta notte, sta notte, l'ànghjulu di Diu, di quale sò, è di quale. serve, 27:24 Dicendu: "Ùn teme micca, Paul; duvete esse purtatu davanti à Cesare: è, eccu, Diu t'hà datu tutti quelli chì naviganu cun tè. 27:25 Per quessa, sgiò, siate di cori; ancu cum'è m'era dettu. 27:26 Tuttavia, avemu da esse cacciatu nantu à una certa isula. 27:27 Ma quandu a quattordicesima notte hè ghjunta, cum'è noi era statu purtatu in su è falà Adria, versu mezzanotti, i marinari anu cridutu chì si avvicinavanu à certi paese; 27:28 E sonò, è truvò vinti braccia. pocu più in là, si sonavanu di novu, è u truvonu quindici braccia. 27:29 Allora, timendu ch'è no avissimu cascatu nantu à i petri, scacciò quattru ancore fora di a poppa, è bramatu per u ghjornu. 27:30 È cum'è i marinari eranu per fughje fora di a nave, quand'elli avianu lasciatu. falà u battellu in u mare, sottu u culore, cum'è s'elli avarianu cacciatu ancore fora di a prua, 27:31 Pàulu disse à u centurione è à i suldati:, "Sì, ùn sò sti a nave, ùn pudete micca esse salvatu. 27:32 Allora i suldati tagliò i funi di u battellu, è lassari a so falà. 27:33 È, mentri lu jornu ghjunse, Paul li dumandò tutti à piglià a carne. dicendu: Questu ghjornu hè u quattordicesimu ghjornu chì avete ritardatu è cuntinuò à digiunu, senza piglià nunda. 27:34 Per quessa, vi pregu per piglià un pocu di carne, perchè questu hè per a vostra salute un capeddu ùn cascarà da a testa di nimu di voi. 27:35 È dopu avè parlatu cusì, pigliò u pane, è ringraziò à Diu prisenza di tutti: è quandu l'avia ruttu, si misi à manghjà. 27:36 Tandu eranu tutti di bona anima, è pigliò dinù un pocu di carne. 27:37 È eramu in tuttu in u battellu dui centu sessantase anime. 27:38 È quand'elli avianu manciatu abbastanza, s'alluntanu u bastimentu, è caccià fora u granu in u mare. 27:39 È quandu era ghjornu, ùn cunnosci micca a terra, ma scupertu a Certu inseme cù una riva, in u quale eranu in mente, s'ellu era pussìbule, à spinta in a nave. 27:40 È quand'elli avianu pigliatu l'ancore, si s'impegnanu u mare, è scioltu e bande di timoni, è issa a vela maestra à u ventu, è fattu versu a riva. 27:41 È cascà in un locu induve dui mari s'incontranu, s'arricorda u bastimentu. è a parte anteriore appiccicata veloce, è fermava immovevule, ma l'ostaculi parte hè stata rotta cù a viulenza di l'onda. 27:42 È u cunsigliu di i suldati era di tumbà i prigiuneri, per chì qualchissia di elli. duverebbe natà fora, è scappà. 27:43 Ma u centurione, vuluntà di salvà Paul, li tena da u so scopu. è hà urdinatu chì quelli chì sapianu natà si ghjittassi prima in u mare, è ghjunghje à a terra: 27:44 È u restu, uni pochi nantu à bordi, è certi nant'à i pezzi rutti di u bastimentu. È cusì hè accadutu, chì scappavanu tutti sanu à terra.