L'Atti
24:1 Dopu à cinque ghjorni, u suvra sacerdote Ananias scendeva cù l'anziani.
è cun un certu oratore chjamatu Tertullus, chì informa u guvernatore
contru à Paul.
24:2 È quand'ellu fù chjamatu, Tertullu cuminciò à accusà, dicendu:
Videndu chì da tè godimu una grande tranquillità, è chì atti assai degni
sò fatti à sta nazione da a to providenza,
24:3 Avemu accettatu sempre, è in tutti i lochi, u più nobili Felix, cù tutti
ringraziu.
24:4 In ogni modu, ch'e ùn sia più fastidiosa per voi, vi pregu
ch'è tù ci sentissi di a to clemenza uni pochi di parolle.
24:5 Perchè avemu trovu stu omu un omu pestilent, è un mutore di sedizione
à mezu à tutti i Ghjudei in u mondu sanu, è un capu di a setta di
i Nazareni:
24:6 Quale hè ancu andatu per profanà u tempiu, chì avemu pigliatu, è vulemu
anu ghjudicatu secondu a nostra lege.
24:7 Ma u capimachja Lisias ghjunse nantu à noi, è pigliò cun grande viulenza
ellu fora di e nostre mani,
24:8 Cumandendu à i so accusatori à vene à tè
pò piglià a cunniscenza di tutte queste cose, di quale l'accusemu.
24:9 È ancu i Ghjudei accunsentutu, dicendu chì sti cosi eranu cusì.
24:10 Allora Paulu, dopu chì u guvernatore avia fattu un cennu à ellu à parlà,
rispose: Perchè sò chì tù sì statu ghjudice da parechji anni
à sta nazione, rispondu più allegramente per mè stessu:
24:11 Perchè, per pudè capisce, chì ci sò ancu dodici ghjorni
postu chì sò andatu in Ghjerusalemme per adurà.
24:12 È ùn mi trovu nè in u tempiu disputà cù nimu, nè
alzendu u populu, nè in sinagoghe, nè in cità:
24:13 Nemmenu ponu pruvucà e cose chì avà mi accusanu.
24:14 Ma questu vi cunfessu, chì dopu à a strada ch'elli chjamanu eresia.
cusì adurà u Diu di i mo babbi, crede in tuttu ciò chì hè
scrittu in a lege è in i prufeti:
24:15 È avè a speranza versu Diu, chì elli stessi permettenu ancu, chì ci
serà una risurrezzione di i morti, sia di i ghjusti è inghjusti.
24:16 È quì mi eserciziu, à avè sempre una cuscenza viulente di
offense versu Diu, è versu l'omi.
24:17 Avà, dopu à parechji anni, sò ghjuntu à purtà limosina à a mo nazione, è ufferte.
24:18 Allora certi Ghjudei di l'Asia mi truvaru purificatu in u tempiu.
nè cun multitùdine, nè cun tumultu.
24:19 Chì duvia esse quì davanti à voi, è ughjettu, s'elli avianu
contru à mè.
24:20 O sinnò lassari sti stissi quì dicenu, s'elli anu trovu ogni male à fà in
mè, mentre stava davanti à u cunsigliu,
24:21 Fora di sta sola voce, ch'e aghju gridatu à mezu à elli.
Tuccandu a risurrezzione di i morti sò chjamatu in quistione da voi
stu ghjornu.
24:22 È quandu Felix hà intesu queste cose, avè una cunniscenza più perfetta di questu
li rimandatu, è disse : Quandu u capitulu Lisias hà da fà
scendinu, cunnosceraghju l'ultimu di a vostra materia.
24:23 È hà urdinatu à un centurione di guardà Paul, è di lascià ellu hà a libertà.
è ch'ellu ùn deve pruibisce à nimu di i so cunnisciuti di ministri o di vene
à ellu.
24:24 È dopu à certi ghjorni, quandu Felix ghjunse cù a so moglia Drusilla, chì
Era un Ghjudeu, mandò chjamà à Paulu, è l'anu intesu riguardu à a fede in
Cristu.
24:25 È cum'ellu ragiunava di ghjustizia, temperanza è ghjudiziu à vene.
Felice trimulò, è rispose : Andate per sta volta ; quandu aghju a
stagione cunvene, ti chjameraghju.
24:26 Iddu sperava dinù chì i soldi li avissi statu datu da Paul, chì ellu
Puderia perdillu: per quessa ch'ellu mandò per ellu u più spessu, è cumunicava
cun ellu.
24:27 Ma dopu à dui anni, Porcius Festu intrì in a stanza di Felice, è Felice.
dispostu à mustrà i Ghjudei un piacè, lasciò Paulu ligatu.