L'Atti 24:1 Dopu à cinque ghjorni, u suvra sacerdote Ananias scendeva cù l'anziani. è cun un certu oratore chjamatu Tertullus, chì informa u guvernatore contru à Paul. 24:2 È quand'ellu fù chjamatu, Tertullu cuminciò à accusà, dicendu: Videndu chì da tè godimu una grande tranquillità, è chì atti assai degni sò fatti à sta nazione da a to providenza, 24:3 Avemu accettatu sempre, è in tutti i lochi, u più nobili Felix, cù tutti ringraziu. 24:4 In ogni modu, ch'e ùn sia più fastidiosa per voi, vi pregu ch'è tù ci sentissi di a to clemenza uni pochi di parolle. 24:5 Perchè avemu trovu stu omu un omu pestilent, è un mutore di sedizione à mezu à tutti i Ghjudei in u mondu sanu, è un capu di a setta di i Nazareni: 24:6 Quale hè ancu andatu per profanà u tempiu, chì avemu pigliatu, è vulemu anu ghjudicatu secondu a nostra lege. 24:7 Ma u capimachja Lisias ghjunse nantu à noi, è pigliò cun grande viulenza ellu fora di e nostre mani, 24:8 Cumandendu à i so accusatori à vene à tè pò piglià a cunniscenza di tutte queste cose, di quale l'accusemu. 24:9 È ancu i Ghjudei accunsentutu, dicendu chì sti cosi eranu cusì. 24:10 Allora Paulu, dopu chì u guvernatore avia fattu un cennu à ellu à parlà, rispose: Perchè sò chì tù sì statu ghjudice da parechji anni à sta nazione, rispondu più allegramente per mè stessu: 24:11 Perchè, per pudè capisce, chì ci sò ancu dodici ghjorni postu chì sò andatu in Ghjerusalemme per adurà. 24:12 È ùn mi trovu nè in u tempiu disputà cù nimu, nè alzendu u populu, nè in sinagoghe, nè in cità: 24:13 Nemmenu ponu pruvucà e cose chì avà mi accusanu. 24:14 Ma questu vi cunfessu, chì dopu à a strada ch'elli chjamanu eresia. cusì adurà u Diu di i mo babbi, crede in tuttu ciò chì hè scrittu in a lege è in i prufeti: 24:15 È avè a speranza versu Diu, chì elli stessi permettenu ancu, chì ci serà una risurrezzione di i morti, sia di i ghjusti è inghjusti. 24:16 È quì mi eserciziu, à avè sempre una cuscenza viulente di offense versu Diu, è versu l'omi. 24:17 Avà, dopu à parechji anni, sò ghjuntu à purtà limosina à a mo nazione, è ufferte. 24:18 Allora certi Ghjudei di l'Asia mi truvaru purificatu in u tempiu. nè cun multitùdine, nè cun tumultu. 24:19 Chì duvia esse quì davanti à voi, è ughjettu, s'elli avianu contru à mè. 24:20 O sinnò lassari sti stissi quì dicenu, s'elli anu trovu ogni male à fà in mè, mentre stava davanti à u cunsigliu, 24:21 Fora di sta sola voce, ch'e aghju gridatu à mezu à elli. Tuccandu a risurrezzione di i morti sò chjamatu in quistione da voi stu ghjornu. 24:22 È quandu Felix hà intesu queste cose, avè una cunniscenza più perfetta di questu li rimandatu, è disse : Quandu u capitulu Lisias hà da fà scendinu, cunnosceraghju l'ultimu di a vostra materia. 24:23 È hà urdinatu à un centurione di guardà Paul, è di lascià ellu hà a libertà. è ch'ellu ùn deve pruibisce à nimu di i so cunnisciuti di ministri o di vene à ellu. 24:24 È dopu à certi ghjorni, quandu Felix ghjunse cù a so moglia Drusilla, chì Era un Ghjudeu, mandò chjamà à Paulu, è l'anu intesu riguardu à a fede in Cristu. 24:25 È cum'ellu ragiunava di ghjustizia, temperanza è ghjudiziu à vene. Felice trimulò, è rispose : Andate per sta volta ; quandu aghju a stagione cunvene, ti chjameraghju. 24:26 Iddu sperava dinù chì i soldi li avissi statu datu da Paul, chì ellu Puderia perdillu: per quessa ch'ellu mandò per ellu u più spessu, è cumunicava cun ellu. 24:27 Ma dopu à dui anni, Porcius Festu intrì in a stanza di Felice, è Felice. dispostu à mustrà i Ghjudei un piacè, lasciò Paulu ligatu.