L'Atti 12:1 À quellu tempu, u rè Erode stende e so mani per affruntà certi di a chjesa. 12:2 È uccisu Ghjacumu, fratellu di Ghjuvanni, cù a spada. 12:3 È perchè ch'ellu hà vistu piacè à i Ghjudei, si n'andò più à piglià Petru ancu. (Allora eranu i ghjorni di i pani senza levatu). 12:4 È dopu ch'ellu l'avia chjapputu, u mettiu in prigiò, è u liberatu à quattru quaternioni di suldati per mantenelu; intendendu dopu à Pasqua à portalu fora à u populu. 12:5 Petru, dunque, era tenutu in prigiò; di a chjesa à Diu per ellu. 12:6 È quandu Erodu l'avia purtatu fora, Petru era a stessa notte dorme trà dui suldati, ligatu cù duie catene : è i guardiani prima chì a porta tene a prigiò. 12:7 È, eccu, l 'ànghjulu di u Signore ghjunse nantu à ellu, è una luce splende in a prigiò: è hà battutu à Petru à u fiancu, è u rialzò, dicendu: Alzate prestu. È e so catene cascò da e so mani. 12:8 È l 'ànghjulu li disse:,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, to sandali. È cusì hà fattu. È li disse: "Lanciate u to vistitu intornu à tè, è seguita mi. 12:9 È si n'andò, è u seguita. è ùn sapia micca chì era vera chì hè statu fattu da l'ànghjulu; ma hà pensatu chì hà vistu una visione. 12:10 Quand'elli eranu passati u primu è u sicondu ward, ghjunsenu à u porta di ferru chì porta à a cità; chì s'hè apertu à elli d'accordu: è surtite, è passanu per una strada; è subitu l'ànghjulu partì da ellu. 12:11 È quandu Petru ghjunse à ellu stessu, disse: "Ora, sò cunnisciuta di sicuru. chì u Signore hà mandatu u so anghjulu, è m'hà liberatu da a manu di Erode, è da tutte l'aspittà di u populu di i Ghjudei. 12:12 È quand'ellu avia cunsideratu a cosa, ghjunse à a casa di Maria mamma di Ghjuvanni, chì u cugnome era Marcu; induve parechji eranu riuniti prighendu inseme. 12:13 È cum'è Petru pissandò à a porta di a porta, una zitella ghjunse à sente. chjamatu Rhoda. 12:14 È quand'ella hà sappiutu a voce di Petru, ùn hà micca apertu a porta di gioia. ma corse in, è disse cumu Petru stava davanti à a porta. 12:15 E iddi li disse: "Tu sì pazzo. Ma ella affirmava constantemente era ancu cusì. Allora dissenu: Hè u so anghjulu. 12:16 Ma Petru cuntinuò à pissandà, è, dopu avè apertu a porta, è vistu ellu, eranu stupiti. 12:17 Ma ellu, li fece un cennu cù a manu, per esse in pace, disse. à elli cumu u Signore l'avia purtatu fora di a prigiò. È disse: Andate à vede queste cose à Ghjacumu è à i fratelli. È partì, è andò in un altru locu. 12:18 Avà, appena si facia u ghjornu, ùn ci hè statu pocu agitazione trà i suldati. ciò chì hè divintatu di Petru. 12:19 È quandu Erode avia cercatu per ellu, è ùn lu truvò, esaminò guardiani, è hà urdinatu ch'elli sianu messi à morte. È andò da Ghjudea à Cesarea, è ci si dimora. 12:20 Erodu era assai dispiaciutu di quelli di Tiru è di Sidone, ma elli vinni d'una manera à ellu, è, dopu avè fattu Blastus u rè cammellu u so amicu, vulia a pace; perchè u so paese era nutritu da u paese di u rè. 12:21 È un ghjornu stabilitu, Erode, vistutu di vestiti riali, si pusò nantu à u so tronu. è li fece una orazione. 12:22 È u pòpulu criò, dicendu: "Hè a voce di un diu, è micca. di un omu. 12:23 È subitu l'ànghjulu di u Signore scontru, perchè ùn hà micca datu à Diu a gloria: è fù manghjatu di vermi, è rinunziò u fantasma. 12:24 Ma a parolla di Diu hà crisciutu è multiplicate. 12:25 È Barnabas è Saul si vultonu da Ghjerusalemme, quand'elli avianu cumpiitu u so ministeru, è pigliò cun elli Ghjuvanni, chì si chjamava Marcu.