2 Re 1:1 Allora Moab si ribellò contru à Israele dopu à a morte di Acab. 1:2 È Ahaziah cascò à traversu una lattice in a so camera suprana chì era in Samaria, è era malatu; è mandò messaggeri è li disse: Andate, dumandate à Baalzebub, u diu di Ekron, s'ellu ricuperaraghju da questu malatia. 1:3 Ma l'ànghjulu di l'Eternu disse à Elia, u Tisbite: "Alzati, vai. scuntrà i messageri di u rè di Samaria, è dite à elli: Ùn hè micca perchè ùn ci hè micca un Diu in Israele, chì andate à dumandà à Baalzebub u diu di Ekron ? 1:4 Avà dunque cusì dice u Signore: "Tu ùn vi falà da quì". lettu nantu à u quale site cullatu, ma di sicuru mori. È Elia partì. 1:5 È quandu i messageri si vultò à ellu, li disse: "Perchè voi vi turnate avà? 1:6 È li disse: "Un omu hè ghjuntu à scuntrà à noi, è li disse noi, Andate, vultate torna à u rè chì vi hà mandatu, è dite à ellu : Cusì Dice u Signore: Ùn hè micca perchè ùn ci hè micca un Diu in Israele Mandi à dumandà à Baalzebub, u diu di Ekron ? dunque tu Ùn scenderete micca da quellu lettu nantu à u quale site cullatu, ma vi scenderà di sicuru mori. 1:7 È li disse: "Chì era l'omu chì hè ghjuntu à scuntrà". tù, è ti dissi ste parolle ? 1:8 È li risposenu: "Era un omu pilu, è cintu cù una cintina di capelli. pelle à i so lombi. È disse: Hè Elia u Tisbite. 1:9 Allora u rè mandò à ellu un capitanu di cinquanta cù i so cinquanta. È ellu andò versu ellu, è eccu, si pusò nantu à a cima di una muntagna. È hà parlatu à ellu, omu di Diu, u rè hà dettu: falà. 1:10 È Elia rispose, è disse à u capitanu di cinquanta: "S'è sò un omu di. Diu, allora chì u focu falà da u celu, è cunsumà tè è u to cinquanta. È hè cascatu u focu da u celu, è hà consumatu ellu è i soi cinquanta. 1:11 Di novu, mandò à ellu un altru capu di cinquanta cù i so cinquanta. È ellu rispose è li disse : O omu di Diu, cusì hà dettu u rè : Scendi prestu. 1:12 È Elia li rispose, è li disse: "S'è sò un omu di Diu, lasciate u focu. scendinu da u celu, è cunsumà tè è i to cinquanta. È u focu di Diu hè falatu da u celu, è hà cunsumatu ellu è i so cinquanta. 1:13 È mandò dinò un capu di u terzu cinquanta cù i so cinquanta. È u U terzu capitanu di cinquanta si n'andò, è ghjunse è si ghjinochjenu davanti Elia, u supplicò, è li disse: O omu di Diu, ti pregu, lasciate chì a mo vita, è a vita di questi cinquanta i vostri servitori, sia preziosa a to vista. 1:14 Eccu, hè falatu u focu da u celu, è brusgiò i dui capitani di l'antichi cinquanta cù i so cinquant'anni: dunque sia a mo vita avà preziosa à i vostri occhi. 1:15 È l 'ànghjulu di u Signore, disse à Elia:,, falà cun ellu a paura di ellu. Et il se leva, et descendit avec lui vers le roi. 1:16 È li disse: "Cusì dice u Signore: "Perchè vo avete mandatu. i messageri per dumandà à Baalzebub u diu di Ekron, ùn hè micca perchè Ùn ci hè micca Diu in Israele per dumandà a so parolla? dunque vi sarà Ùn falà micca da quellu lettu nantu à quale site cullatu, ma di sicuru mori. 1:17 Allora morse, secondu a parolla di u Signore chì Elia avia dettu. È Ghjoram hà regnu in u so locu in u secondu annu di Ghjoram u figliolu di Ghjosafat re di Ghjuda; perchè ùn avia micca figliolu. 1:18 Avà u restu di l'atti d'Ahaziah chì hà fattu, ùn sò micca scrittu in u libru di e cronache di i rè d'Israele ?