2 Corinti 10:1 Avà, io, Paul, vi pregu, cù a mansuranza è a mitezza di Cristu. chì in presenza sò vilo à mezu à voi, ma essendu assente sò fieru versu voi: 10:2 Ma vi pregu, ch'e ùn pò esse currettu, quandu I sugnu prisenti cunfidenza, cù quale mi pare d'esse audace contr'à certi, chì pensanu à noi cum'è s'è no caminavamu secondu a carne. 10:3 Perchè, ancu s'è andemu in a carne, ùn avemu micca guerra dopu à a carne. 10:4 (Per l'armi di a nostra guerra ùn sò micca carnali, ma putenti attraversu Diu à l'abbattimentu di forti prese ;) 10:5 abbattinu l'imaginazione, è ogni cosa alta chì si esalta contr'à a cunniscenza di Diu, è purtendu in captive ogni pensamentu à l'ubbidienza di Cristu; 10:6 È avè in una prontezza di vindetta ogni disubbidienza, quandu u vostru l'ubbidienza hè cumpleta. 10:7 Voi guardate e cose dopu à l'apparenza esterna? Sì qualchissia omu fiducia ellu stessu ch'ellu hè di Cristu, ch'ellu si pensa di novu questu, chì, cum'è ellu hè di Cristu, ancu noi di Cristu. 10:8 Perchè, ancu s'è I avissi a vantà un pocu di più di a nostra autorità, chì u Signore ci hà datu per edificazione, è micca per a vostra distruzzione, duverebbe nun te vargugnati: 10:9 Ch'ellu ùn mi pò parè comu s'è I avissi a terrify voi da lettere. 10:10 Per e so lettere, dicenu, sò pisanti è putenti. ma u so corpu a prisenza hè debule, è u so discorsu disprezzu. 10:11 Chì un tali unu pinsà stu, chì, cum'è noi simu in parolla da lettere quandu simu assenti, tali seremu ancu in attu quandu simu prisenti. 10:12 Per noi ùn s'aspittava à fà noi stessi di u numeru, o paragunà cù noi stessi certi chì si cummandanu: ma si misurà elli stessi, è paragunendu trà elli, ùn sò micca sàvii. 10:13 Ma noi ùn vi vantà di e cose senza a nostra misura, ma secondu a misura di a regula chì Diu hà distribuitu à noi, una misura à ghjunghje ancu à voi. 10:14 Per noi ùn stende fora di a nostra misura, cum'è s'è no avemu ghjuntu micca à voi: perchè simu ghjunti finu à voi ancu in a pridicà Vangelu di Cristu: 10:15 Ùn vantà di e cose senza a nostra misura, chì hè, di l 'altri omi travaglii; ma avè a speranza, quandu a vostra fede hè aumentata, chì seremu ingrandatu da voi secondu a nostra regula abbundante, 10:16 Per pridicà u Vangelu in e regioni fora di voi, è micca di vantà in una linea di cose d'un altru omu hè pronta à a nostra manu. 10:17 Ma quellu chì si gloria, ch'ellu si gloria in u Signore. 10:18 Perchè micca quellu chì si cummanda, hè appruvatu, ma u Signore cummanda.