2 Corinti
10:1 Avà, io, Paul, vi pregu, cù a mansuranza è a mitezza di Cristu.
chì in presenza sò vilo à mezu à voi, ma essendu assente sò fieru versu voi:
10:2 Ma vi pregu, ch'e ùn pò esse currettu, quandu I sugnu prisenti
cunfidenza, cù quale mi pare d'esse audace contr'à certi, chì pensanu à noi
cum'è s'è no caminavamu secondu a carne.
10:3 Perchè, ancu s'è andemu in a carne, ùn avemu micca guerra dopu à a carne.
10:4 (Per l'armi di a nostra guerra ùn sò micca carnali, ma putenti attraversu Diu
à l'abbattimentu di forti prese ;)
10:5 abbattinu l'imaginazione, è ogni cosa alta chì si esalta
contr'à a cunniscenza di Diu, è purtendu in captive ogni pensamentu
à l'ubbidienza di Cristu;
10:6 È avè in una prontezza di vindetta ogni disubbidienza, quandu u vostru
l'ubbidienza hè cumpleta.
10:7 Voi guardate e cose dopu à l'apparenza esterna? Sì qualchissia omu fiducia
ellu stessu ch'ellu hè di Cristu, ch'ellu si pensa di novu questu, chì,
cum'è ellu hè di Cristu, ancu noi di Cristu.
10:8 Perchè, ancu s'è I avissi a vantà un pocu di più di a nostra autorità, chì u Signore
ci hà datu per edificazione, è micca per a vostra distruzzione, duverebbe
nun te vargugnati:
10:9 Ch'ellu ùn mi pò parè comu s'è I avissi a terrify voi da lettere.
10:10 Per e so lettere, dicenu, sò pisanti è putenti. ma u so corpu
a prisenza hè debule, è u so discorsu disprezzu.
10:11 Chì un tali unu pinsà stu, chì, cum'è noi simu in parolla da lettere quandu
simu assenti, tali seremu ancu in attu quandu simu prisenti.
10:12 Per noi ùn s'aspittava à fà noi stessi di u numeru, o paragunà cù noi stessi
certi chì si cummandanu: ma si misurà
elli stessi, è paragunendu trà elli, ùn sò micca sàvii.
10:13 Ma noi ùn vi vantà di e cose senza a nostra misura, ma secondu
a misura di a regula chì Diu hà distribuitu à noi, una misura à
ghjunghje ancu à voi.
10:14 Per noi ùn stende fora di a nostra misura, cum'è s'è no avemu ghjuntu
micca à voi: perchè simu ghjunti finu à voi ancu in a pridicà
Vangelu di Cristu:
10:15 Ùn vantà di e cose senza a nostra misura, chì hè, di l 'altri omi
travaglii; ma avè a speranza, quandu a vostra fede hè aumentata, chì seremu
ingrandatu da voi secondu a nostra regula abbundante,
10:16 Per pridicà u Vangelu in e regioni fora di voi, è micca di vantà in
una linea di cose d'un altru omu hè pronta à a nostra manu.
10:17 Ma quellu chì si gloria, ch'ellu si gloria in u Signore.
10:18 Perchè micca quellu chì si cummanda, hè appruvatu, ma u Signore
cummanda.