1 Maccabei 1:1 È hè accadutu, dopu chì Alessandru, figliolu di Filippu, u Macedonian, chì ghjuntu da u paese di Chettiim, avia battutu Darius rè di u Persi è Mèdi, chì hà regnatu in u so locu, u primu nantu à a Grecia, 1:2 È hà fattu assai guerri, è hà vintu assai forti, è hà tombu i rè di u paese. terra, 1:3 È andò à l'estremità di a terra, è pigliò spoils di parechji nazioni, in tantu chì a terra era tranquilla davanti à ellu; quandu era esaltatu è u so core era alzatu. 1:4 È hà riunitu una armata putenti putenti è guvernò nantu à i paesi, è nazioni, è rè, chì sò diventati tributarii à ellu. 1:5 È dopu à sti cosi, cascò malatu, è hà capitu ch'ellu avissi a muriri. 1:6 Per quessa ch'ellu chjamò i so servitori, chì eranu onorevoli, è era statu criatu cun ellu da a so ghjuventù, è sparte u so regnu trà elli, mentre ch'ellu era ancora vivu. 1:7 Allora Alessandru hà regnu dodici anni, è dopu morse. 1:8 È i so servitori sbarcavanu ogni unu in u so locu. 1:9 È dopu à a so morte, tutti si mettenu curone nantu à elli. cusì facia i so figlioli dopu à elli parechji anni: è i mali si multiplicavanu in a terra. 1:10 È esce da elli una ràdica gattiva Antiochus, chjamatu Epifane. Figliolu di u rè Antiochus, chì era statu ostagiu in Roma, è ellu regnu in u centu trenta è settimu annu di u regnu di u Grechi. 1:11 In quelli ghjorni andavanu fora d'Israele omi gattivi, chì persuadenu parechji. dicendu: Andemu è fate un pattu cù i pagani chì sò intornu di noi: perchè da quandu avemu partutu da elli avemu avutu assai dulore. 1:12 Allora stu dispusitivu li piacia bè. 1:13 Allora certi di u populu eranu cusì avanti quì, ch'elli si n'andò à u rè, chì li hà datu a licenza di fà secondu l'urdinamentu di i pagani: 1:14 Doppu custruìu un locu di eserciziu in Ghjerusalemme, secondu à u i costumi di i pagani: 1:15 È si sò stati incircuncisi, è abbandunò u santu allianza, è si unì à i pagani, è sò stati vinduti per fà male. 1:16 Avà, quandu u regnu hè statu stabilitu davanti à Antiochus, hà pensatu regna nantu à l'Eggittu per avè u duminiu di dui regni. 1:17 Per quessa, intrì in Egittu cù una grande folla, cù carri. è elefanti, è cavalieri, è una grande marina, 1:18 È hà fattu a guerra contr'à Ptolemee, rè d'Egittu; ellu, è fughje ; è parechji sò stati feriti à morte. 1:19 Hè cusì ch'elli ottennu e cità forte in u paese d'Egittu, è hà pigliatu u ne sguassate. 1:20 È dopu chì Antiochus avia battutu l'Egittu, turnò di novu centu quaranta è terzu annu, è andò contr'à Israele è Ghjerusalemme cù una grande multitùdine, 1:21 È intrutu fieru in u santuariu, è pigliò l'altare d'oru. è u candelabro di luce, è tutti i so vasi, 1:22 È a tavula di i pani di presentazione, è i vasi, è i vials. è l'incensari d'oru, è u velu, è a corona, è l'oru ornements qui étaient devant le temple, tout ce qu'il arracha. 1:23 Pigliò ancu l'argentu è l'oru, è i vasi preziosi pigliò i tesori nascosti chì hà trovu. 1:24 È dopu ch'ellu avia pigliatu tuttu, si n'andò in u so propiu paese, avendu fattu un grande massacre, è parlatu assai fieru. 1:25 Per quessa, ci hè statu un gran dolu in Israele, in ogni locu induve eranu; 1:26 Cusì chì i prìncipi è l'anziani pienghjenu, i vergini è i ghjovani eranu feble, è a bellezza di e donne hè stata cambiata. 1:27 Ogni sposu pigliò lamentu, è ella chì si pusò in u matrimoniu a camera era in pesante, 1:28 A terra hè statu ancu spustatu per i so abitanti, è tutta a casa di Ghjacobbu era cupartu di cunfusione. 1:29 È dopu à dui anni, u rè hà mandatu u so capu di cullezzione tribute à e cità di Ghjuda, chì ghjunsenu à Ghjerusalemme cun grande multitudine, 1:30 E li disse e parolle pacìfichi, ma tuttu era ingannimentu L'avia datu credo, s'hè cascatu di colpu nantu à a cità, è l'hà battutu assai dolente, è hà distruttu assai populu d'Israele. 1:31 È quandu ellu avia pigliatu u spoils di a cità, si misi à u focu, è abbattutu e case è i so mura da ogni parte. 1:32 Ma e donne è i zitelli li pigghiaru prigiuneru, è pussede u bistiame. 1:33 Allora custruìu a cità di David cù un muru grande è forte, è cù torri putenti, è li fece una forte splutazioni per elli. 1:34 È ci mettenu una nazione piccatu, omi gattivi, è furtificatu elli stessi in quì. 1:35 Iddi magazzinu lu dinù cù l 'armatura è vittuals, è quand'elli avianu cullatu inseme u spoglie di Ghjerusalemme, li mettinu quì, è cusì divintò una trappula dolente : 1:36 Per ch'ellu era un locu à pusà in agguatu contru à u santuariu, è un male avversu à Israele. 1:37 Cusì si versanu sangue innocenti nant'à ogni latu di u santuariu, è l'hà impurtatu: 1:38 In tantu chì l'abitanti di Ghjerusalemme fughjenu per via di elli. dopu chì a cità hè stata fatta una abitazione di stranieri, è diventò stranu à quelli chì sò nati in ella; è i so figlioli l'abbandunonu. 1:39 U so santuariu hè statu distruttu cum'è un desertu, e so feste sò state cambiate. in luttu, i so sabbati in rimproveru u so onore in disprezzu. 1:40 Cum'è era statu a so gloria, cusì era u so disonore aumentatu, è ella l'eccellenza hè stata trasfurmata in luttu. 1:41 Inoltre, u rè Antiochus hà scrittu à tuttu u so regnu, chì tutti deve esse un populu, 1:42 È ognunu deve abbandunà e so lege, cusì tutti i pagani accunsenu à u cumandamentu di u rè. 1:43 Iè, assai ancu di i Israeliti accunsentutu à a so religione, è sacrificò à l'idoli, è profanò u sabatu. 1:44 Per u rè avia mandatu lettere da messageri à Ghjerusalemme è u cità di Ghjuda per seguità e lege strane di u paese, 1:45 È pruibite l'olocausto, è i sacrifizi, è l'offerazioni di bevande, in u tempiu; è ch'elli prufananu i sabbati è i ghjorni di festa: 1:46 È impurtà u santuariu è u populu santu. 1:47 Stallà altari, è boschi, è cappelle di idoli, è sacrificà i porchi. carne, è bestie impure: 1:48 Ch'elli avissi a lassari dinù i so figlioli uncircumcised, è fà u so ànime abominabili cù ogni manera di impurità è profanazioni: 1:49 Finu à a fine si pò scurdà di a lege, è cambià tutte e ordinanze. 1:50 È quellu chì ùn vulia micca fà secondu u cumandamentu di u rè, ellu disse, duveria more. 1:51 In u listessu modu, hà scrittu à tuttu u so regnu, è numinatu sorveglianti di tuttu u populu, cumandendu à e cità di Ghjuda sacrifiziu, cità per cità. 1:52 Allora assai di u populu sò stati riuniti ind'è elli, per sapè à tutti abbandunà a lege; è cusì anu fattu i mali in a terra; 1:53 È cacciò l'Israele in lochi sicreti, ancu induve puderanu fughje per u soccorsu. 1:54 Avà u quindici ghjornu di u mese Casleu, in u centu quaranta è quintu annu, pusonu l'abominazione di a desolazione nantu à l'altare, è custruì altari idoli in tutte e cità di Ghjuda da ogni parte; 1:55 È brusgiatu incensu à e porte di e so case, è in i carrughji. 1:56 È quand'elli avianu strappatu in pezzi i libri di a lege chì anu trovu. li bruciavanu cù u focu. 1:57 È quellu chì hè statu trovu cù u libru di u testamentu, o s'ellu impegnati à a lege, u cumandamentu di u rè era, ch'elli si mette ellu à a morte. 1:58 Cusì anu fattu per a so autorità à l'Israele ogni mese, à cum'è tanti comu si trovanu in e cità. 1:59 Avà u vinticinqui è ghjornu di u mese si sacrificanu nantu à u altare idol, chì era nantu à l'altare di Diu. 1:60 À chì tempu, secondu à u cumandamentu ch'elli mettenu à morte certi donne, chì avianu causatu i so figlioli per esse circuncisi. 1:61 È i zitelli appiccicatu à u so collu, è rifà e so case. è tombu quelli chì li avianu circuncisi. 1:62 Tuttavia, assai in Israele eranu cumplettamente risolti è cunfirmati in elli stessi per ùn manghjà nunda impuru. 1:63 Piuttostu, piuttostu à more, affinchì ch'elli ùn ponu esse impurtatu cù manciari. è ch'elli ùn puderanu micca profanà u santu allianza: cusì sò morti. 1:64 È ci era assai grande còllera nant'à Israele.