1 Maccabei
1:1 È hè accadutu, dopu chì Alessandru, figliolu di Filippu, u Macedonian, chì
ghjuntu da u paese di Chettiim, avia battutu Darius rè di u
Persi è Mèdi, chì hà regnatu in u so locu, u primu nantu à a Grecia,
1:2 È hà fattu assai guerri, è hà vintu assai forti, è hà tombu i rè di u paese.
terra,
1:3 È andò à l'estremità di a terra, è pigliò spoils di parechji
nazioni, in tantu chì a terra era tranquilla davanti à ellu; quandu era
esaltatu è u so core era alzatu.
1:4 È hà riunitu una armata putenti putenti è guvernò nantu à i paesi, è
nazioni, è rè, chì sò diventati tributarii à ellu.
1:5 È dopu à sti cosi, cascò malatu, è hà capitu ch'ellu avissi a muriri.
1:6 Per quessa ch'ellu chjamò i so servitori, chì eranu onorevoli, è era statu
criatu cun ellu da a so ghjuventù, è sparte u so regnu trà elli,
mentre ch'ellu era ancora vivu.
1:7 Allora Alessandru hà regnu dodici anni, è dopu morse.
1:8 È i so servitori sbarcavanu ogni unu in u so locu.
1:9 È dopu à a so morte, tutti si mettenu curone nantu à elli. cusì facia i so
figlioli dopu à elli parechji anni: è i mali si multiplicavanu in a terra.
1:10 È esce da elli una ràdica gattiva Antiochus, chjamatu Epifane.
Figliolu di u rè Antiochus, chì era statu ostagiu in Roma, è ellu
regnu in u centu trenta è settimu annu di u regnu di u
Grechi.
1:11 In quelli ghjorni andavanu fora d'Israele omi gattivi, chì persuadenu parechji.
dicendu: Andemu è fate un pattu cù i pagani chì sò intornu
di noi: perchè da quandu avemu partutu da elli avemu avutu assai dulore.
1:12 Allora stu dispusitivu li piacia bè.
1:13 Allora certi di u populu eranu cusì avanti quì, ch'elli si n'andò à u
rè, chì li hà datu a licenza di fà secondu l'urdinamentu di i pagani:
1:14 Doppu custruìu un locu di eserciziu in Ghjerusalemme, secondu à u
i costumi di i pagani:
1:15 È si sò stati incircuncisi, è abbandunò u santu allianza, è
si unì à i pagani, è sò stati vinduti per fà male.
1:16 Avà, quandu u regnu hè statu stabilitu davanti à Antiochus, hà pensatu
regna nantu à l'Eggittu per avè u duminiu di dui regni.
1:17 Per quessa, intrì in Egittu cù una grande folla, cù carri.
è elefanti, è cavalieri, è una grande marina,
1:18 È hà fattu a guerra contr'à Ptolemee, rè d'Egittu;
ellu, è fughje ; è parechji sò stati feriti à morte.
1:19 Hè cusì ch'elli ottennu e cità forte in u paese d'Egittu, è hà pigliatu u
ne sguassate.
1:20 È dopu chì Antiochus avia battutu l'Egittu, turnò di novu
centu quaranta è terzu annu, è andò contr'à Israele è Ghjerusalemme
cù una grande multitùdine,
1:21 È intrutu fieru in u santuariu, è pigliò l'altare d'oru.
è u candelabro di luce, è tutti i so vasi,
1:22 È a tavula di i pani di presentazione, è i vasi, è i vials.
è l'incensari d'oru, è u velu, è a corona, è l'oru
ornements qui étaient devant le temple, tout ce qu'il arracha.
1:23 Pigliò ancu l'argentu è l'oru, è i vasi preziosi
pigliò i tesori nascosti chì hà trovu.
1:24 È dopu ch'ellu avia pigliatu tuttu, si n'andò in u so propiu paese, avendu fattu un
grande massacre, è parlatu assai fieru.
1:25 Per quessa, ci hè statu un gran dolu in Israele, in ogni locu induve
eranu;
1:26 Cusì chì i prìncipi è l'anziani pienghjenu, i vergini è i ghjovani eranu
feble, è a bellezza di e donne hè stata cambiata.
1:27 Ogni sposu pigliò lamentu, è ella chì si pusò in u matrimoniu
a camera era in pesante,
1:28 A terra hè statu ancu spustatu per i so abitanti, è tutta a casa
di Ghjacobbu era cupartu di cunfusione.
1:29 È dopu à dui anni, u rè hà mandatu u so capu di cullezzione
tribute à e cità di Ghjuda, chì ghjunsenu à Ghjerusalemme cun grande
multitudine,
1:30 E li disse e parolle pacìfichi, ma tuttu era ingannimentu
L'avia datu credo, s'hè cascatu di colpu nantu à a cità, è l'hà battutu
assai dolente, è hà distruttu assai populu d'Israele.
1:31 È quandu ellu avia pigliatu u spoils di a cità, si misi à u focu, è
abbattutu e case è i so mura da ogni parte.
1:32 Ma e donne è i zitelli li pigghiaru prigiuneru, è pussede u bistiame.
1:33 Allora custruìu a cità di David cù un muru grande è forte, è
cù torri putenti, è li fece una forte splutazioni per elli.
1:34 È ci mettenu una nazione piccatu, omi gattivi, è furtificatu
elli stessi in quì.
1:35 Iddi magazzinu lu dinù cù l 'armatura è vittuals, è quand'elli avianu cullatu
inseme u spoglie di Ghjerusalemme, li mettinu quì, è cusì
divintò una trappula dolente :
1:36 Per ch'ellu era un locu à pusà in agguatu contru à u santuariu, è un male
avversu à Israele.
1:37 Cusì si versanu sangue innocenti nant'à ogni latu di u santuariu, è
l'hà impurtatu:
1:38 In tantu chì l'abitanti di Ghjerusalemme fughjenu per via di elli.
dopu chì a cità hè stata fatta una abitazione di stranieri, è diventò
stranu à quelli chì sò nati in ella; è i so figlioli l'abbandunonu.
1:39 U so santuariu hè statu distruttu cum'è un desertu, e so feste sò state cambiate.
in luttu, i so sabbati in rimproveru u so onore in disprezzu.
1:40 Cum'è era statu a so gloria, cusì era u so disonore aumentatu, è ella
l'eccellenza hè stata trasfurmata in luttu.
1:41 Inoltre, u rè Antiochus hà scrittu à tuttu u so regnu, chì tutti deve esse
un populu,
1:42 È ognunu deve abbandunà e so lege, cusì tutti i pagani accunsenu
à u cumandamentu di u rè.
1:43 Iè, assai ancu di i Israeliti accunsentutu à a so religione, è
sacrificò à l'idoli, è profanò u sabatu.
1:44 Per u rè avia mandatu lettere da messageri à Ghjerusalemme è u
cità di Ghjuda per seguità e lege strane di u paese,
1:45 È pruibite l'olocausto, è i sacrifizi, è l'offerazioni di bevande, in u
tempiu; è ch'elli prufananu i sabbati è i ghjorni di festa:
1:46 È impurtà u santuariu è u populu santu.
1:47 Stallà altari, è boschi, è cappelle di idoli, è sacrificà i porchi.
carne, è bestie impure:
1:48 Ch'elli avissi a lassari dinù i so figlioli uncircumcised, è fà u so
ànime abominabili cù ogni manera di impurità è profanazioni:
1:49 Finu à a fine si pò scurdà di a lege, è cambià tutte e ordinanze.
1:50 È quellu chì ùn vulia micca fà secondu u cumandamentu di u rè, ellu
disse, duveria more.
1:51 In u listessu modu, hà scrittu à tuttu u so regnu, è numinatu
sorveglianti di tuttu u populu, cumandendu à e cità di Ghjuda
sacrifiziu, cità per cità.
1:52 Allora assai di u populu sò stati riuniti ind'è elli, per sapè à tutti
abbandunà a lege; è cusì anu fattu i mali in a terra;
1:53 È cacciò l'Israele in lochi sicreti, ancu induve puderanu
fughje per u soccorsu.
1:54 Avà u quindici ghjornu di u mese Casleu, in u centu quaranta è
quintu annu, pusonu l'abominazione di a desolazione nantu à l'altare,
è custruì altari idoli in tutte e cità di Ghjuda da ogni parte;
1:55 È brusgiatu incensu à e porte di e so case, è in i carrughji.
1:56 È quand'elli avianu strappatu in pezzi i libri di a lege chì anu trovu.
li bruciavanu cù u focu.
1:57 È quellu chì hè statu trovu cù u libru di u testamentu, o s'ellu
impegnati à a lege, u cumandamentu di u rè era, ch'elli si mette
ellu à a morte.
1:58 Cusì anu fattu per a so autorità à l'Israele ogni mese, à cum'è
tanti comu si trovanu in e cità.
1:59 Avà u vinticinqui è ghjornu di u mese si sacrificanu nantu à u
altare idol, chì era nantu à l'altare di Diu.
1:60 À chì tempu, secondu à u cumandamentu ch'elli mettenu à morte certi
donne, chì avianu causatu i so figlioli per esse circuncisi.
1:61 È i zitelli appiccicatu à u so collu, è rifà e so case.
è tombu quelli chì li avianu circuncisi.
1:62 Tuttavia, assai in Israele eranu cumplettamente risolti è cunfirmati in elli stessi
per ùn manghjà nunda impuru.
1:63 Piuttostu, piuttostu à more, affinchì ch'elli ùn ponu esse impurtatu cù manciari.
è ch'elli ùn puderanu micca profanà u santu allianza: cusì sò morti.
1:64 È ci era assai grande còllera nant'à Israele.