1 Esdras 4:1 Allora u sicondu, chì avia parlatu di a forza di u rè, cuminciò à dì, 4:2 O voi, omi, ùn l 'omi eccellenu in forza, chì duveranu u mari è a terra è tutte e cose in elli? 4:3 Ma ancu u rè hè più putente, perchè ellu hè u signore di tutte e cose hà u duminiu nantu à elli; è fà tuttu ciò ch'ellu li cumanda. 4:4 S'ellu li disse à fà a guerra unu contr'à l 'àutri, si fà Mandateli contru à i nemici, vanu, è sbatte e muntagne mura è torri. 4:5 Tuttanu è sò ammazzati, è ùn trasgrede micca u cumandamentu di u rè. ottennu a vittoria, portanu tuttu à u rè, è ancu u spoil, cum'è tutte e cose. 4:6 Cume per quelli chì ùn sò micca suldati, è ùn anu micca à fà cù guerri. ma aduprate l'agricoltura, quandu anu cugliettu di novu ciò ch'elli avianu suminatu, u portanu à u rè, è s'impegnanu l'un l'altru à pagà u tributu u rè. 4:7 Eppuru, ùn hè chè un omu. s'ellu cumanda à spara, sparanu; 4:8 S'ellu cumanda à smite, ch'elli sbate; s'ellu cumanda di fà desolazione, elli fà desolatu; s'ellu cumanda à custruisce, custruiscenu; 4:9 S'ellu cumanda à cutà falà, si tagghiau. s'ellu cumanda à pianta, elli pianta. 4:10 Allora tuttu u so pòpulu è i so armati ubbidisci à ellu manghja è beie, è si riposa : 4:11 È issi stanu vigili intornu à ellu, nè nimu pò andà, è fà i so affari, nè li disubbidiscenu in nunda. 4:12 O voi, cum'è u rè ùn deve esse u più putente, quandu in stu tipu hè ubbiditu ? È si tenni a lingua. 4:13 Allora u terzu, chì avia parlatu di e donne, è di a verità, (questu era Zorobabel) cuminciò à parlà. 4:14 O omi, ùn hè micca u gran rè, nè a multitùdine di l'omi, nè hè. u vinu, chì eccelle; quale hè allora chì li guverna, o hà u signoria nantu à elli ? ùn sò micca donne ? 4:15 E donne anu purtatu u rè, è tuttu u populu chì porta à u regnu di mare è terra. 4:16 Ancu di elli, sò ghjunti, è li nutriscia, chi piantò vigneti, da induve vene u vinu. 4:17 Quessi ancu fà i vestiti per l'omi. questi portanu gloria à l'omi; è senza donne ùn ponu esse l'omi. 4:18 Iè, è s'è l 'omi anu riunitu oru è argentu, o ogni altru bona cosa, ùn amanu micca una donna chì hè bella in favore è bellezza? 4:19 E lassannu tutte e cose à andà, ùn si gape, è ancu cù aperta bocca fissa i so ochji prestu nantu à ella; è ùn anu micca tutti l'omi più desideranu ella chè à l'argentu o l'oru, o qualcuna cosa bona? 4:20 Un omu abbanduneghja u so babbu chì l'hà criatu, è u so paese. è s'unisce à a so moglia. 4:21 Iddu stieth micca à passà a so vita cù a so moglia. è ùn si ricorda nè babbu, nè mamma, nè paese. 4:22 Per questu, ancu avete bisognu di sapè chì e donne anu duminatu nantu à voi travagliu è fatica, è dà è porta tuttu à a donna ? 4:23 Iè, un omu pigghia a so spada, è si ne và à arrubbari è à arrubbari, vela nantu à u mare è nantu à i fiumi; 4:24 È fighjulà un leone, è và in a bughjura. è quandu ellu hà arrubatu, spoilatu è arrubatu, u porta à u so amore. 4:25 Per quessa, un omu ama a so moglia megliu chè babbu o mamma. 4:26 Iè, ci sò parechji chì sò scappatu di u so intelligenza per e donne, è diventanu servitori per elli. 4:27 Parechje sò ancu persu, anu sbagliatu, è piccatu, per e donne. 4:28 È avà ùn mi credi? Ùn hè micca u rè grande in u so putere ? ùn tutte e regioni teme à tuccallu ? 4:29 Ma aghju vistu ellu è Apame, a concubina di u rè, a figliola di u rè. l'admirable Bartacus, à pusà à a manu diritta di u rè, 4:30 È pigliò a curona da u capu di u rè, è mette nantu à u so propiu capu; hà ancu colpitu u rè cù a manu manca. 4:31 Eppuru, per tuttu questu, u rè, sbucciatu, è fighjulà nantu à ella cù a bocca aperta. s'ella si ridia di ellu, si ridia ancu: ma s'ella ne pigliava dispiacere per ellu, u rè era vulsutu à adulà, ch'ella puderia esse riconciliatu cun ellu torna. 4:32 O voi, omi, comu pò esse, ma e donne deve esse forti, videndu ch'elli facenu cusì? 4:33 Allora u rè è i prìncipi fighjulavanu unu à l'altru parlà di a verità. 4:34 O voi, omi, ùn sò e donne forti? grande hè a terra, altu hè u celu, rapidu hè u sole in u so cursu, perchè circundà u celu circa, è ripiglià u so cursu torna à u so locu in un ghjornu. 4:35 Ùn hè micca grande chì face sti cosi? dunque grande hè a verità, è più forte di tutte e cose. 4:36 Tutta a terra grida nantu à a verità, è u celu benedica. l'opere tremanu è tremanu per ellu, è cun ellu ùn ci hè nunda di inghjustizia. 4:37 U vinu hè gattivu, u rè hè gattivu, e donne sò gattivi, tutti i zitelli di l'omi sò gattivi, è tali sò tutte e so opere gattivi; è ùn ci hè micca verità in elli; in a so inghjustizia anu ancu perisce. 4:38 In quantu à a verità, dura, è hè sempre forte. vive è vince per sempre. 4:39 Cun ella ùn ci hè micca accettatu di persone o ricumpensa; ma ella face e cose chì sò ghjusti, è si ritene di tutte e cose inghjuste è gattivi; è tutti l'omi facenu bè cum'è e so opere. 4:40 nè in u so ghjudiziu hè ogni inghjustizia. è ella hè a forza, regnu, putere è maestà, di tutti l'età. Benedettu sia u Diu di a verità. 4:41 È cun ellu, si firmò a so pace. È tuttu u populu tandu gridava, è disse: Grande hè a Verità, è putente sopra tutte e cose. 4:42 Allora u rè li disse: "Dumande ciò chì vulete più di ciò chì hè statu stabilitu. in a scrittura, è ti daremu, perchè tù sì trovu u più sàviu; e tu seterai accantu à mè, è ti chjamarà u mo cuginu. 4:43 Allora disse à u rè: "Ricurdativi di u to votu, chì vo avete prumessu. custruite Ghjerusalemme, in u ghjornu chì site ghjuntu à u to regnu, 4:44 È per rinvià tutte e navi chì sò stati purtati fora di Ghjerusalemme. chì Ciru hà messu à parte, quandu hà prumessu di distrughje Babilonia è di mandà li tornanu là. 4:45 Avete ancu prumessu di custruisce u tempiu, chì l'Edomites brusgiavanu. quandu a Ghjudea hè stata desolata da i Caldei. 4:46 È avà, o signore, u rè, questu hè quellu chì aghju bisognu, è chì eiu u desideriu di tè, è questu hè a liberalità principesca chì procede voi stessu: Vogliu dunque ch'è tù facia bè u votu, a prestazione chì cù a to bocca avete prumessu à u rè di u celu. 4:47 Allora u rè Darius s'arrizzò, u basgiò, è hà scrittu lettere per ellu. à tutti i tesorieri è luogotenenti è capitani è guvernatori, chì anu da trasmette in modu sicuru sia ellu, sia tutti quelli chì vanu cun ellu per custruisce Ghjerusalemme. 4:48 Scrisse lettere ancu à i tinenti chì eranu in Celosyria è Phenice, è à elli in Libanu, ch'elli purtassi u legnu di cedru da Libanu à Ghjerusalemme, è ch'elli anu da custruisce a cità cù ellu. 4:49 Inoltre, hà scrittu per tutti i Ghjudei chì andavanu fora di u so regnu, cullà I Ghjudei, in quantu à a so libertà, chì nimu ufficiale, nè capu, nè tinenti, nè tesoriere, deve entra in forza in e so porte; 4:50 È chì tuttu u paese ch'elli tenanu esse liberu senza tributu. è chì l'Edomiti anu da dà nantu à i paesi di i Ghjudei chì tandu anu tenutu : 4:51 Iè, chì ci deve esse datu vinti talenti annu à u bastimentu di u tempiu, finu à u tempu ch'ellu fù custruitu; 4:52 È àutri deci talenti annu, à mantene l'olocaustu nantu à u altare ogni ghjornu, cum'è avianu un cumandamentu di offre diciassette: 4:53 È chì tutti quelli chì si n'andò da Babilonia à custruì a cità avissi a hannu libertà libara, cum'è elli cum'è a so pusterità, è tutti i preti chì partì. 4:54 Iddu scrissi dinù riguardanti. i carichi, è i vestiti di i preti induve sò ministri; 4:55 È listessa per i carichi di i Leviti, da esse datu finu à u ghjornu chì a casa era finita, è Ghjerusalemme hà custruitu. 4:56 È hà urdinatu à dà à tutti quelli chì mantene a cità pensioni è salari. 4:57 Mandò ancu tutti i vasi da Babilonia chì Ciru avia messu à parte; è tuttu ciò chì Cyrus avia datu in cumandamentu, u stessu l'accusò ancu da esse fattu, è mandatu à Ghjerusalemme. 4:58 Avà, quandu stu ghjovanu era surtitu, alzò a so faccia à u celu versu Ghjerusalemme, è lodau u Re di u celu, 4:59 È disse: "Da tè vene a vittoria, da tè vene a saviezza, è u vostru. hè a gloria, è sò u to servitore. 4:60 Benedettu sì, chì m'hà datu a saviezza, perchè à tè ti ringraziu, O. Signore di i nostri babbi. 4:61 È cusì pigliò e lettere, è esce, è ghjunse à Babilonia, è disse à tutti i so fratelli. 4:62 E anu laudatu u Diu di i so babbi, perchè li avia datu libertà è libertà 4:63 Per cullà, è di custruisce Ghjerusalemme, è u tempiu chì hè chjamatu da u so nome: è si fece festa cù strumenti di musica è di gioia sette ghjorni.