1 Esdras
4:1 Allora u sicondu, chì avia parlatu di a forza di u rè, cuminciò à
dì,
4:2 O voi, omi, ùn l 'omi eccellenu in forza, chì duveranu u mari è a terra
è tutte e cose in elli?
4:3 Ma ancu u rè hè più putente, perchè ellu hè u signore di tutte e cose
hà u duminiu nantu à elli; è fà tuttu ciò ch'ellu li cumanda.
4:4 S'ellu li disse à fà a guerra unu contr'à l 'àutri, si fà
Mandateli contru à i nemici, vanu, è sbatte e muntagne
mura è torri.
4:5 Tuttanu è sò ammazzati, è ùn trasgrede micca u cumandamentu di u rè.
ottennu a vittoria, portanu tuttu à u rè, è ancu u spoil, cum'è
tutte e cose.
4:6 Cume per quelli chì ùn sò micca suldati, è ùn anu micca à fà cù guerri.
ma aduprate l'agricoltura, quandu anu cugliettu di novu ciò ch'elli avianu suminatu,
u portanu à u rè, è s'impegnanu l'un l'altru à pagà u tributu
u rè.
4:7 Eppuru, ùn hè chè un omu. s'ellu
cumanda à spara, sparanu;
4:8 S'ellu cumanda à smite, ch'elli sbate; s'ellu cumanda di fà desolazione, elli
fà desolatu; s'ellu cumanda à custruisce, custruiscenu;
4:9 S'ellu cumanda à cutà falà, si tagghiau. s'ellu cumanda à pianta, elli
pianta.
4:10 Allora tuttu u so pòpulu è i so armati ubbidisci à ellu
manghja è beie, è si riposa :
4:11 È issi stanu vigili intornu à ellu, nè nimu pò andà, è fà
i so affari, nè li disubbidiscenu in nunda.
4:12 O voi, cum'è u rè ùn deve esse u più putente, quandu in stu tipu hè
ubbiditu ? È si tenni a lingua.
4:13 Allora u terzu, chì avia parlatu di e donne, è di a verità, (questu era
Zorobabel) cuminciò à parlà.
4:14 O omi, ùn hè micca u gran rè, nè a multitùdine di l'omi, nè hè.
u vinu, chì eccelle; quale hè allora chì li guverna, o hà u
signoria nantu à elli ? ùn sò micca donne ?
4:15 E donne anu purtatu u rè, è tuttu u populu chì porta à u regnu di mare è
terra.
4:16 Ancu di elli, sò ghjunti, è li nutriscia, chi piantò
vigneti, da induve vene u vinu.
4:17 Quessi ancu fà i vestiti per l'omi. questi portanu gloria à l'omi; è
senza donne ùn ponu esse l'omi.
4:18 Iè, è s'è l 'omi anu riunitu oru è argentu, o ogni altru
bona cosa, ùn amanu micca una donna chì hè bella in favore è
bellezza?
4:19 E lassannu tutte e cose à andà, ùn si gape, è ancu cù aperta
bocca fissa i so ochji prestu nantu à ella; è ùn anu micca tutti l'omi più desideranu
ella chè à l'argentu o l'oru, o qualcuna cosa bona?
4:20 Un omu abbanduneghja u so babbu chì l'hà criatu, è u so paese.
è s'unisce à a so moglia.
4:21 Iddu stieth micca à passà a so vita cù a so moglia. è ùn si ricorda nè
babbu, nè mamma, nè paese.
4:22 Per questu, ancu avete bisognu di sapè chì e donne anu duminatu nantu à voi
travagliu è fatica, è dà è porta tuttu à a donna ?
4:23 Iè, un omu pigghia a so spada, è si ne và à arrubbari è à arrubbari,
vela nantu à u mare è nantu à i fiumi;
4:24 È fighjulà un leone, è và in a bughjura. è quandu ellu hà
arrubatu, spoilatu è arrubatu, u porta à u so amore.
4:25 Per quessa, un omu ama a so moglia megliu chè babbu o mamma.
4:26 Iè, ci sò parechji chì sò scappatu di u so intelligenza per e donne, è diventanu
servitori per elli.
4:27 Parechje sò ancu persu, anu sbagliatu, è piccatu, per e donne.
4:28 È avà ùn mi credi? Ùn hè micca u rè grande in u so putere ? ùn
tutte e regioni teme à tuccallu ?
4:29 Ma aghju vistu ellu è Apame, a concubina di u rè, a figliola di u rè.
l'admirable Bartacus, à pusà à a manu diritta di u rè,
4:30 È pigliò a curona da u capu di u rè, è mette nantu à u so propiu
capu; hà ancu colpitu u rè cù a manu manca.
4:31 Eppuru, per tuttu questu, u rè, sbucciatu, è fighjulà nantu à ella cù a bocca aperta.
s'ella si ridia di ellu, si ridia ancu: ma s'ella ne pigliava
dispiacere per ellu, u rè era vulsutu à adulà, ch'ella puderia esse
riconciliatu cun ellu torna.
4:32 O voi, omi, comu pò esse, ma e donne deve esse forti, videndu ch'elli facenu cusì?
4:33 Allora u rè è i prìncipi fighjulavanu unu à l'altru
parlà di a verità.
4:34 O voi, omi, ùn sò e donne forti? grande hè a terra, altu hè u celu,
rapidu hè u sole in u so cursu, perchè circundà u celu
circa, è ripiglià u so cursu torna à u so locu in un ghjornu.
4:35 Ùn hè micca grande chì face sti cosi? dunque grande hè a verità,
è più forte di tutte e cose.
4:36 Tutta a terra grida nantu à a verità, è u celu benedica.
l'opere tremanu è tremanu per ellu, è cun ellu ùn ci hè nunda di inghjustizia.
4:37 U vinu hè gattivu, u rè hè gattivu, e donne sò gattivi, tutti i zitelli
di l'omi sò gattivi, è tali sò tutte e so opere gattivi; è ùn ci hè micca
verità in elli; in a so inghjustizia anu ancu perisce.
4:38 In quantu à a verità, dura, è hè sempre forte. vive è
vince per sempre.
4:39 Cun ella ùn ci hè micca accettatu di persone o ricumpensa; ma ella face
e cose chì sò ghjusti, è si ritene di tutte e cose inghjuste è gattivi;
è tutti l'omi facenu bè cum'è e so opere.
4:40 nè in u so ghjudiziu hè ogni inghjustizia. è ella hè a forza,
regnu, putere è maestà, di tutti l'età. Benedettu sia u Diu di a verità.
4:41 È cun ellu, si firmò a so pace. È tuttu u populu tandu gridava, è
disse: Grande hè a Verità, è putente sopra tutte e cose.
4:42 Allora u rè li disse: "Dumande ciò chì vulete più di ciò chì hè statu stabilitu.
in a scrittura, è ti daremu, perchè tù sì trovu u più sàviu;
e tu seterai accantu à mè, è ti chjamarà u mo cuginu.
4:43 Allora disse à u rè: "Ricurdativi di u to votu, chì vo avete prumessu.
custruite Ghjerusalemme, in u ghjornu chì site ghjuntu à u to regnu,
4:44 È per rinvià tutte e navi chì sò stati purtati fora di Ghjerusalemme.
chì Ciru hà messu à parte, quandu hà prumessu di distrughje Babilonia è di mandà
li tornanu là.
4:45 Avete ancu prumessu di custruisce u tempiu, chì l'Edomites brusgiavanu.
quandu a Ghjudea hè stata desolata da i Caldei.
4:46 È avà, o signore, u rè, questu hè quellu chì aghju bisognu, è chì eiu
u desideriu di tè, è questu hè a liberalità principesca chì procede
voi stessu: Vogliu dunque ch'è tù facia bè u votu, a prestazione
chì cù a to bocca avete prumessu à u rè di u celu.
4:47 Allora u rè Darius s'arrizzò, u basgiò, è hà scrittu lettere per ellu.
à tutti i tesorieri è luogotenenti è capitani è guvernatori, chì
anu da trasmette in modu sicuru sia ellu, sia tutti quelli chì vanu
cun ellu per custruisce Ghjerusalemme.
4:48 Scrisse lettere ancu à i tinenti chì eranu in Celosyria è
Phenice, è à elli in Libanu, ch'elli purtassi u legnu di cedru
da Libanu à Ghjerusalemme, è ch'elli anu da custruisce a cità cù
ellu.
4:49 Inoltre, hà scrittu per tutti i Ghjudei chì andavanu fora di u so regnu, cullà
I Ghjudei, in quantu à a so libertà, chì nimu ufficiale, nè capu, nè
tinenti, nè tesoriere, deve entra in forza in e so porte;
4:50 È chì tuttu u paese ch'elli tenanu esse liberu senza tributu.
è chì l'Edomiti anu da dà nantu à i paesi di i Ghjudei chì
tandu anu tenutu :
4:51 Iè, chì ci deve esse datu vinti talenti annu à u bastimentu di
u tempiu, finu à u tempu ch'ellu fù custruitu;
4:52 È àutri deci talenti annu, à mantene l'olocaustu nantu à u
altare ogni ghjornu, cum'è avianu un cumandamentu di offre diciassette:
4:53 È chì tutti quelli chì si n'andò da Babilonia à custruì a cità avissi a hannu
libertà libara, cum'è elli cum'è a so pusterità, è tutti i preti chì
partì.
4:54 Iddu scrissi dinù riguardanti. i carichi, è i vestiti di i preti
induve sò ministri;
4:55 È listessa per i carichi di i Leviti, da esse datu finu à u
ghjornu chì a casa era finita, è Ghjerusalemme hà custruitu.
4:56 È hà urdinatu à dà à tutti quelli chì mantene a cità pensioni è salari.
4:57 Mandò ancu tutti i vasi da Babilonia chì Ciru avia messu
à parte; è tuttu ciò chì Cyrus avia datu in cumandamentu, u stessu l'accusò
ancu da esse fattu, è mandatu à Ghjerusalemme.
4:58 Avà, quandu stu ghjovanu era surtitu, alzò a so faccia à u celu
versu Ghjerusalemme, è lodau u Re di u celu,
4:59 È disse: "Da tè vene a vittoria, da tè vene a saviezza, è u vostru.
hè a gloria, è sò u to servitore.
4:60 Benedettu sì, chì m'hà datu a saviezza, perchè à tè ti ringraziu, O.
Signore di i nostri babbi.
4:61 È cusì pigliò e lettere, è esce, è ghjunse à Babilonia, è
disse à tutti i so fratelli.
4:62 E anu laudatu u Diu di i so babbi, perchè li avia datu
libertà è libertà
4:63 Per cullà, è di custruisce Ghjerusalemme, è u tempiu chì hè chjamatu da u so
nome: è si fece festa cù strumenti di musica è di gioia sette
ghjorni.